Trilogie - inceputul

" Eric se lăsă pe spate și închise ochii în reverie. În mintea lui se perindau sute de momente fericite, felii zemoase de viață, si cojile lor amare. Treaba lui era terminata. Doar fusese primul constructor din lume suficient de îndrăzneț și nebun încât să-i reușească  acel prim pod ce unea Europa de Africa. Fusese un om împlinit. Iubise. Uitase. O luase de la capat.

Apoi, primul sărut dat ei. Ultima dată când o vazuse.  Ultimele cuvinte spuse ei, primele spuse Marinei, sotia sa. Ultimul dans sub clar de luna si primul copil. Atingerea ei delicata, daruirea ei, sclipirea din ochi si buza muscata incontinuu cand calcula nimicuri. Pasiunea ei pentru gatit, nepriceperea ei la finante, rasul ei zgomotos si lipsit de feminitate, dar contagios.

O iubise la nebunie, si se secatuise pe sine in proces. Marina... era diferita. Dar nu era Estela.

Estela. Incepu sa-si aminteasca, simtind o moleseala rece cum il cuprinde. Estela, singura femeie pe care o iubise cu adevarat. In realitate, doar o fetita pe care o crescuse si o modelase dupa bunul plac.

Marina. O femeie adevarata, delicata si intelegatoare. De o forta si enduranta senzationale. Femeia careia ii era partener, confident, sot si amant. Femeia pe care o intregea, dar care nu-l completa intru totul.

Incepu sa respire rar. Incepu sa-si aminteasca. "

 scrisa cam acum o luna, suna absolut bine pentru ochiul meu critic si acum. o sa ma gandesc la continuare. gen, e inceputul la roman, yo. sau ceva in genul. 

Fotografii

Am un amic ce se ocupa cu asta, si ma gandeam sa-l arat lumii. mie-mi plac peisajele verzi, dar nici cele urbane nu mi se par mai prejos.

si fac asta pentru ca e la inceput, trebuie incurajat, apreciat, pentru ca mie, personal, imi satisface gusturile estetice. munceste destul de  mult la editat in 3 programe, nu foloseste photoshop, ceea ce e maxim de apreciat, asa ca hai, mana de la mana, mai cu un like, mai cu un comentariu, si succes pe viitor!

http://www.facebook.com/bogdan.alistar/photos_albums momentan, doar pe fb. 

This to you sau cum m-am indragostit peste noapte

Sunt doar o fata, o fata indragostita de feminitatea din mine. Asemenea unei povesti de dragoste perfecte, feminitatea imi este vitreg ascunsa de oglinda pe care oamenii din jurul meu o vad in mine. Singurele momente in care imi regasesc iubirea sunt cele in care tu ma invaluiesti cu afectiunea ta, imi tai respiratia cand ma privesti in ochi iar inima o ia la goana cand ne pierdem in asternuturile intiparite cu gustul tau.

Datorita acestor momente, intentistatea iubirii pentru mine paleste in momentul in care gandurile mele fug la tine iar toti fluturii pamantului parca iau nastere in interioarele mele.

Si in ciuda tuturor acestor lipsuri de certitudine, ma intreb in momentele de realitate, daca  asta este cu adevarat tot? Viciul de a nu ma putea imparti pe mine cu nimeni ma tine in loc si ma lipeste de constiinta dintre momentele noastre de euforie.

Te ador dulce iubit al meu, te ador mai mult cu fiecare zambet pe care mi-l daruiesti, gest pe care mi-l oferi si sarut pe care mi-l furi dar ridicand prisma la nivelul oglinzilor sufletului, eu te vad simplu si uzual, nimic ce ar putea sa-mi impresioneze ratiunea sau logica. 

si suspin...

in singurate si de frica uzurpata la cele ce vor fi sa fie. Stiu ca un moment dureaza o eternitate dar nu stiu cat dureaza cu adevarat eternitatea. Mi-e frica de mine fara tine, mi-e groaza de mine cu tine. Nu stiu daca oglinda pe care mi-am facut-o in tine este asemanatoare cu cea pe care oamenii si-au facut-o in mine. Nu stiu lant destul de gros si loc destul de sigur de care sa te leg si sa stiu ca esti al meu iar eu pot cu adevarat sa fiu a ta.

Vreau sa ma prinzi, sa ma surprinzi, sa ma electrizezi cand te vad cu adevarat nu cand te simt. Pur si simplu, transforma-te in hrana pentru minte. Acum nu vreau sa te iubesc indeajuns, vreau sa te venerez pentru tot ce eu nu stiu.

esti al meu. al meu catharsis. 

lamuriri: varianta unui tip indragostit. vine si varianta mea de tipa fara niciun fel de sentimente. zic eu. enjoy, meanwhile

De-ale vecinului

Păi e pă' trend curvăsăreala asta mediatizată poate chiar prea ostentativ (vezi emisiunile lui Măruță și altele ca ele, nu știu prezentatorii, că mă uit pă' Discovery. (Dacă vreau futai cu animale, mă uit - logic - pă' Animal Planet). Ne forțează mă să înghițim silicoanele lu' Cruda, ale lu' Laurette sau Loret, bucile lu' aia de-a declarat public că-i dă frunți în cataramă lu' fotbalistu' ăla de-mi scapă numele... Și când vezi atâtea țâțe și atâta cur - ce-i drept unele chiar arată bine - cum să nu ți se scoale și să faci ca ciudata maimuță turbată la gratii, iar puștoaicele de 12-13-14 ani cum să nu-și facă din body-tuning și din fițele de gâște oligofrene un deziderat în viață?
Toată societatea este un mare futai și toate praștiile o spun pe față: o sug sau stau capră pentru rating. Dacă apar în vreun tabloid de scandal, două zile mai târziu am emisiune la TV. 
Și atunci cum să nu se întindă toate prin cluburi pentru un shot? Sau o felație scurtă pentru un whisky a.k.a. whiskey cu Red Bullshit, bineînțeles în prezența - discrectă - a unui fotograf de ocazie angajat de vreun tabloid, care, eventual va avea și el parte de păsărică sau de funduleț sau doar de un BJ pentru niște poze reușite?
Nu mă deranjează, că știu că e criză și "fetele ie foame" și își dau kilometrajul peste cap (unele și-l dau înapoi), dar sincer m-am săturat să le tot văd vedete și să tot văd emisiuni de căcat pe care onaniștii abia așteaptă să le înregistreze ca să aibă material (de ce dracu' să le mai înregistreze, că sunt atâtea, încât au material din belșug, zeamă să aibă ei), să le văd cu mașini mai scumpe decât întreținerea pe 10 ani cu tot cu restanțe a unui bloc în care locuiesc oameni normali ce au grijă să plătească contribuții la stat și asigurări sociale și medicale! Și să vină o pocnitoare d'asta de râgâie spermă de Dorobanți și să te scuipe prin benzinării, că ea se grăbește... Sau să mai dea peste tine cu mașina, tu, care ai Logan luat în rate pe 10 ani...
Puuula mea...




apreciez diacriticele care mie-mi lipsesc, cratimele si simtul realitatii. e vecinul meu lucid

Reflectia de la miezul noptii

Am decis sa incerc altceva in materie de sambata seara. abandonata de caprioarele somnoroase care s-au delectat cu shoturi cu o zi inainte, am zis ca o sambata, si mai ales cea de dinainte de inceperea scolii e de nepretuit/ nepierdut.

am iesit din casa pe la 12, ceea ce e un record ce a fost batut doar de data cand ne-am fasait si intins la o sticla de aftershock de la bulgari pana ne-am miscat in elGrande.

am inceput cu un tur complet de centru vechi. era agitat si nu batea vantul. imi era bine in paltonul de toamna si imi doream sa imi fi dat cizmele cu crema. dar era ori eu ori el, si am preferat sa nu-l fac sa ma astepte.

mi-am dat seama ce inseamna omul prost, de parca mai aveam nevoie de alte si alte portrete, imagini sugestive si situatii de viata. imi pare rau sa recunosc public ca si eu am fost omul prost odata. si am sa mai fiu, pentru ca pana nu-i fudul...

poza aia care se vehiculeaza, cu 2 tarfe pe partie in chiloti si toace e mic copil. stai si te minuneaza sambata seara in centru la dudui cu bulanele dezgolite crapand in ele un hot dog de la ghereta, patinand pe tocuri inalte ca cea mi mare pula pe care am vazut-o eu, intr-o increngatura de brate cu bratari care danganeau a kitsch, boite stil curva-de-zi-cu-zi.

si ne intrebam ca sa ne incalzim, daca alea mici si proaste cauta emolai care mai au putin si si-o iau in cur de efeminati ce sunt - vezi glumele cu j bieber-, si alea mari si proaste cauta un hodorog cu bani, dar musai sa arate si bine, ca sa le faca si placere cand le-o sug seicilor care le intretin, ce mai ramane pentru baiatul normal si de bun simt? ca mine nu sunt 100.

unde se gasesc fetele finute care si-au dat seama ca a fi o putoare intretinuta e cea mai de jos categorie sociala? si raspunsul l-am gasit intr-o sufragerie langa expirat, unde am facut niste karaoke si apoi am plecat acasa.

concluzii: ca de obicei. tarfele ma sufoca prin aducerea in mainstream a ideii ca barbatul TREBUIE sa le plateasca hainele si sedintele la cavitatie. daca esti prea proasta sa faci o facultate, penru supt nu-ti trebuie diploma. daca esti o lenesa infecta care prefera sa fie cunoscuta pentru numarul de puli pe care le-a avut infipte in ea la un moment dat, poti face o cariera din asta.

dar poate nu inteleg eu lumea lor. poate tipele astea chiar NU mor de foame si chiar si-o trag doar cu cine vor. si in cazul asta, viata lor sexuala nu ar dura nici cat o partida ratata cu un ejaculator precoce.

Despre Vama si alte minuni

O vorba din poporul mai tanar al planetei spune ca dupa Vama-veche- si rasplata. Si rasplata de anul asta a fost Delta. Si cum Vama a insemnat mai mult munca , parca sistemul nervos cerea detasare. Ei cum ce munca?... Da' o fi usor lucru sa stai la plaja la 50 de grade? Cere energie. O fi usor sa faci gropi in nisip pentru ramasitele nicotinate ale viciului unic? Cere plaman. Si desigur absenta trendului Eco.
Si astfel, am luat calea Deltei, unde singurul semn al anului 2009 era vaporul de 3 pm.Satul Crisan, primul pe stanga dupa bratul Sulina. Ala navigabil ,pentru orientare.
Caldura asfaltului bucurestean nu ajungea, fumul -si fumurile- marilor orase nu exista, zgomotul masinilor era inlocuit de sunetul barcilor. 4 zile nu a trecut nicio masina prin fata casei in care am stat! Asta, si...ca sa iti iei o paine trebuia sa vaslesti cu barca vreo 5 kilometri in amonte (ori sa iti iei motor).
Au fost 4 zile intr-o alta lume. Fiecare coltisor ascundea ceva, fiecare frunza adapostea o ganganie, fiecare piatra, un vierme -uhm...nu e textul meu dar asta mi se pare pretty obvious-.Iar fiecare bec aprins aducea cu sine o armata de tantari.
Oriunde ai merge, daca ai ochi de cascat, vezi peisaje si imagini care ta bantuie si dupa luni de zile. Nici macar astigmatismul, miopia sau narcisismul extrem, care te-ar face sa cauti mai mlt propria imagine in apa decat pelicanul prin stuf- nu te pot face atat de nesimtitor la marea de verde crud,verde crud, mugur alb si roz si pur. Bacovia, bby!
Mancarea consta exclusiv din peste, dar nu mi s-a luat inca de el, desi am inceput sa sufar consecintele.
In linii mari si vagi, cam asta e Delta vazuta prin perspectiva mea. Nu am cum sa descriu mai mult, trebuie sa fii acolo sa SIMTI ce inseamna poate ultima bucata adevarata din cacatu asta de tara.




Prin bunavointa lui Bere-Bby-Boo