"Fostul meu e un bou"

boy, if i had a nickel...

am ajuns, ca si generatie, la varsta la care majoritatea cunoscutilor au tras concluzia ca isi permit sa se suporte long time, si, in plus, urletele vreunui mini. da, eterna problema de vreo 3 primaveri incoace, cum ca lumea se marita si ramane bortoasa.

nimic anormal, poti ramane impasibil, te poti bucura sincer, sau poti dispretui cu jumatate din fiinta ta actiunile. depinde de om. si, desigur, cand vreun fost care ti a mancat gandurile ani de zile prin impertinente si nesimtiri post despartire se afla in peisaj, sentimentele sunt mult pe minus. ok, jumatate pe minus.

te intrebi, evident, ce a fost in neregula cu TINE. si de ce o tipa de 25 de ori mai urata, fada, atat de ingenua in prostia ei, atat de plina de sperante in viitorul lor, il are ca si semnat, iar tu stai si te intrebi cand vei mai avea parte de o discutie cu adevarat inteligenta cu vreunul.de preferinta frumos. nu, fostule, discutiile cu tine nu erau atat de inteligente, doar ma straduiam eu foarte tare. faptul ca aveai un vocabular cvasi dezvolatat si niste idei mai sprintare nu inseamna ca meritul ca m am plictisit un pic mai greu de clisee iti apartine. dobitocule.

te intrebi de ce nu poti fi atat de batuta in cap, de smechera, sa ti vinzi viitorul pe contravaloarea unei folii de contraceptive sau al unui bax de prezervative, de ce nu pretextezi ca zilnic, lunar, nu ai ovulatie ori ciclu, desi mananci cat 10 lupi si urli la luna ca o haita. ala nu spm, clar. garantez eu. proasto.

te intrebi de unde izbucneste in el atata verva de posteaza cand face dush cu iuby, unde iese cu iubi, cum o maseaza pe iubi si ce ii gateste lu iubi, lua-i-ar dracu de iubi, ca cand erai cu mine ma futeai la cap ca afla prietenii lu tactu, in primul rand, si abia apoi, ai lui, ca ai tu semi nevasta acasa, si se iau de tine ca de ultimul labar, ca ai atash. desi ei nu mai vazusera pasarica de atatea ori intr o saptamana de cand fusesera in vama prima data pe primul lor salariu si se simteau omnipotenti. boii.

te intrebi de ce nu ai avut capacitatea de a te comporta ca o ultima flegma de pe strada de femeie, cu arogante, tinandu l pe jar, bocindu i periodic si sunandu l exasperant, acuzandu l de un nimic mai nimic decat urmatorul,  monitorizandu i miscarile si creand astfel toate premisele dezvoltarii unui sindrom stokholm. psihopato.

te intrebi de ce suporta, si chiar se bucura, de ce se lauda, si se mandreste, de ce abia asteapta si investeste. prostul.

raspunsul e ca in house, occam's razor. esti PREA buna pentru ei. sa ii lasam sa isi compromita viitorul langa niste femei uratele, prostute, supuse si rabdatoare, genul care vor fi inselate incepand cu luna a 7a, daca nu mai devreme. draga mea.

esti prea frumoasa, prea citita, prea buna la suflet pentru mizeriile unui gunoi.

si, indiferent cat de tare l ai iubit, si l ai iubit, altfel nu stateai cu gandul la el a la long, tot gunoi e, pentru ca nu a stiut sa ti aprecieze puzeria de calitati, de prefera sa si arate boasele intr0un parteneriat doar declarativ, mandrindu-se, in adancuri, de faptul ca tine fraiele.

pana se caca ala micu pe el.

Minciunile iubirii

De foarte multa vreme imi circula pe fb si pinterest o groaza de citate si one liners despre cum dragostea ar trebui sa fie lejera, relaxata, laxa, alte si alte adjective, care, din punctul meu de vedere, exprima o delasare morbida, scuzata fiind de patetism romantic si argumente din cele mai demontabile.

Nu, nu vrem banalul si ordinarul, nu vrem comoditate, ci vrem lupta. foc. torte. pasiune.

vreau ca iubitul meu sa ma vada frumoasa si integra cat mai mult din timp, sa ma vada aranjata, performanta, sa vada masa pusa, si totusi eu sa miros a vanilie dupa 10 ore de munca, sport, invatat si treburi casnice. pentru ca EL ma face sa ma simt extraordinar de puternica. si vreau sa i arat prin actiunile mele asta. LUI. lumii.

de ce sa ne banalizam in tricouri lejere cat e EL de fata si de ce ne enervam pe EL din nimicuri, daca vine acasa cu o cola normala in loc de zero?

putem sa IL asteptam, vintage, daca preferi termenul, adica dichisite si proaspete in vreo rochita semi-indecenta, mimand odihna, pentru ca stim ca puterea ta se transmite in EL. si daca tu esti bine, EL e bine, si cercul vicios pozitiv va prolifera.

nu pot sa inteleg inca de ce ai fi nervoasa, ciufuta, deranjata, orice in afara de fericita, ca iti vine barbatul acasa. o atitudine pozitiva, in primul rand, dezamorseaza 90% din conflicte.

si cand ai si back-up ul, prin realizarile minuscule, din punctul lumii de vedere, de peste zi, si printr o lenjerie care II clateste ochii macar 5 minute, pana adoarme bustean, nu vad de ce te ai ascunde in spatele unor iegari (yoga pants) si a unui par nespalat.

io cred ca dragostea tre'sa te faca sa te autodepasesti. sa scoata ce i mai bun din tine.

si lenea, ingalarea, nepasarea, scuzele superflue, justificarile de duzina, nu si au locul.

altfel e doar egoism.