Jul 15, 2015

Boschetar

parca mai ieri aveam cu tine totul
strans laolalta pe tavi reci de argint
si azi eu te am pierdut, netotul,
de asta-mi-nec nefericirea in absint

sunt transpirat de cald si oboseala
in jur persita vaporul de alcool
ce am facut, de numai, intr o seara,
nu ma iubesti, si imi doresc sa mor?

imi dau alene parul de pe tample,
bat cu un deget fruntea grea
inima ta nu i povarnis de munte
de ce totusi n o pot escalada?

ma-ntind in iarba si mai beau o gura...
nu verde, caci absintu-i scump
eu te am iubit intreg, fara masura
cum creste buruiana pe un camp

dar campu-i gol si buruiana mare
tu ai plecat, eu sunt aici mereu
beau in nestire tuica tare
sperand ca mi amintesc cum sa fiu eu