desi dupa primul, pe care l am identificat cu destul de multa greutate, data fiind vina pe care mi o imaginam si asumam pentru esecul balciului, imi vine sa ma dau de pereti ca nu m am invatat cu totul si m am bagat cu capul inainte in al doilea.
punctele comune au fost clasice. un sarm social deosebit, un apetit sexual putin spre deviant, si foarte, foarte multe acuze. eu eram cea perpetuu vinovata cand ceva nu mergea. ori ca era bagajul meu de barbati, ori felul meu de a gandi, mereu mi se cerea sa mi indoi ceea ce stiam sau credeam, in baza unor false argumente semi pertinente. baietii se pricepeau la argumente. si eu, si de aici, o mie si una de scantei. inca nu ma abandonasem atat de final incat sa le cedez cu totul.
mi am sustinut terenul in fata prea multor adversitati. dea, ma inseli. dea, ma minti. dea, esti agresiva. dea, nu esti diplomata.
si, stii ceva? pentru cam 5 ore, le dadeam dreptate. proasta am fost.
venea unu la mine si mi spunea ca o parasuta agata prin cismigiu cu rimelul intins, cu 15 kile in plus fata de limita admisa la carnaval e inofensiva pentru mine, in timp ce un prieten din 2008 e total nociv, si vrea sa ma futa desi nu se uitase in niciun fel deplasat, macar, la mine.
venea unu la mine si mi spunea ca ma iubeste profund. in timp ce isi furisa tarfa departe de ochii mei, pretextand ca munceste - masina nu era acolo-, ca inregistreaza -masina nu era acolo-, si ca e acasa -masina nu era acolo.
imi zambeau larg si mi spuneau ca eu sunt de vina, ca nimic nu merge pentru ca eu nu inteleg, ca eu vreau sa i schimb si vreau sa ma impun. si i am intrebat... din toti cei 1000 de barbati cu care spuneau ca as fi avut de a face, cum se explica ca nu am avut probleme de limite si de intelegere a spatiului personal, a orelor si numarului telefoanelor, si, mai ales, a numarului fostilor, decat cu voi, psihopatilor?
e deosebit de greu sa le faci fata. am avut pretentia ca sunt puternica, dar nu suficient cat sa ma aduc singura in pragul nebuniei si lacrimilor fara valoare.
primul a plecat amenintandu ma cu politia. de parca ar fi venit vreodata. ii multumesc pentru faptul ca mi a arata ce inseamna un bluff facut de un sociopat. atunci nu i am facut neaparat fata. doi ani mai tarziu, al doilea ma ameninta cu duba maro. am stat semeata si sfidatoare in fata lui, pentru ca stiam deja finalitatea flasca, precum penisul lui, a amenintarii. desigur, nu s a intamplat nimic, in afara de un scandal domestic.
acum, unul din ei repeta pentru a 100 a oara facultatea, rugandu se la zeul dietelor sa i dea inapoi zeita blonda si apetisanta de care s a indragostit. si copilul mort la 6 luni de sarcina. probabil. zic si eu, care, desi l am cunoscut prea putin, stiu cat de superficial e. incredearea sa in sine e la pamant. ma-sa la parasit cand era mic si, ramanand doar cu tac'su, n are incredere in femele nici cat un varf de ac. bine, are incredere in alea care i se supun. eu n am reusit sa i dau satisfactie.
celalalt se lupta cu o voce comuna cu pretentii de x factor, vezi sa nu, si geloziile pasiv agresive ale celei in care are increderea suprema. a semanat in jur doar impresii, din pacate, pentru argumentul meu, persistente. nimeni n o sa l creada prea curand ca e sarit de pe fix. desi fosta lui ma avertizase, indirect, cei drept, el relatandu mi convorbirea dintre ei, ca e nebun. mi s a facut concomitent scarba de mine ca i l am vrut, si mila de ea, ca l a suportat. sper sa ne fie amandurora mai bine.
are obiceiul sa sune fete in miez de noapte, seducandu le ca sunt minunate, unice, irepetabile, ca vrea neaparat sa le iubeasca si sa le faca un copil, dupa care barfeste ca o tzatza ca de fapt, vezi doamne, ea era aia care se grabea ca fata mare la maritat si shmotru casnic si uter gravid. asa a zis de mine. pentru ca e atat de nesimtit si lipsit de imaginatie, ca sa nu mai vorbim de demnitate. poate de asta el creste intruna in ani, in timp ce gagicile pe care le agata stagneaza pe la 18-22. pentru ca doar alea s atat de necoapte la cap incat sa-l mai creada.
sociopatii nu vor fi si nu pot fi staviliti usor. se insinueaza pe sub pielea ta prin complimente si adulatii, te privesc fix in ochi si te mint ca la carnaval. iti portretizeaza o lume ideala pe care o tot amana din lipsa de timp sau chef, facandu te sa speri, loop dupa loop, la altceva.
sociopatii nu au decat forma fizica. psihicul lor e grav avariat de probleme familiale, lipsa de incredere in sine derivata din incidente din copilarie. iti vor spune povesti cu care te poti identifica usor, dar nu au empatie pentru problemele tale.
sociopatii te vor face mereu sa crezi ca e vina. ca tu esti aia proasta, inchisa la minte, neintelegatoare si nedispusa la compromis, cand, in realitate, ei sunt cei care indoaie zilnicul dupa propriul lor plac.
sociopatii au sarm. sexual. glume.
dar, la sfarsitul zilei, au nevoie sa foloseasca pe cineva pe post de perna.
si, sincer, proasta sa fii daca i te oferi.
