100 de case, 100 de oameni -ep 1, poveste 2 in 1-

Sunt atatea chestii pe care nu vreau sa le uit...
Prima atmosfera pe care o sa o descriu se suprapune cu descoperirea feminitatii altora. Eram acasa la o prietena. Divagand, prietena asta a incercat sa ma dea la o parte mai tarziu, din cauza unor minciuni. Nu sunt genul care sa renunte la oameni. M-am tinut scai de ea si in prezent... we 're still going strong.
Era o seara in 4 adolescente, la mansarda. Aveam filme horror la care am ras isteric, chipsuri si un bax de hartie igienica tip shmirghel sub pat. Am dat drumul juma de ora la boiler, poate o incalzi apa, fara rezultat. O domnisoara s-a retras pe patul din camera mare, iar noi 3 ne am inchis in cealalta.
Am folosit ulei de masaj si am mangaiat sani fara prea mare curiozitate. Doar am si eu.
Am vorbit, s-a plans putin de partea cealalta, s-a glumit, s-au intarit legaturi. Ca am fost eu cea care intr-un final a rupt relatia cu una din ele doua, a fost alegerea mea.
Dar cum dracu sa uiti prima pereche straina de tzatze pe care o vezi? Si prima excitare pe care ai provocat-o?
Inca stau cu mainile pe pantalonii baietilor, pipaind umflatura aia care uneori ma dezgusta, uneori mi-o doresc. La ei e curiozitate. La ele i-am zis testarea limitelor.
Pe vremea aia nu beam. Nu fumam, nu faceam sex. Nu era wild party. Era un fel de bonding.
Am facut recent un bonding serios, la concertul aerosmith. Cred ca hainele m-au influentat. Ei , suna stupid, lasa-ma. Aveam blugi pana la genunchi si un maiou mulat, negru. Eram cu alex. Am parasit multimea si am intors spatele formatiei pentru care platisem pentru a imparti un hot dog super scump cu el. asezati jos, pe pietre, l am ascultat, l am inteles, il iubeam. imi acorda incredere. vizual am pierdut jumate de concert. am dansat in schimb pe 'don't wanna miss', si nu mi doream mai mult de atat. il doream pe el.
pot fi foarte arzatoare si pasionala. trebuie doar sa am cadrul potrivit.
nu-i asa, baby?