Jurnalul lui Adam - Delia 1

n am sa inteleg in viata asta multe chestii. de ce nu ma apuc niciodata de invatat la timp, de ce exceptia confirma regula, de ce unii se dau cu saniuta si unora le place soriciul, de ce femeile cu verigheta se transforma radical, de ce au trebuit sa moara atatia copii.

si nu am sa inteleg, printre lucruri mai importante decat de ce unii n-au invatat sa decline sau conjuge pana la 20 de ani, de ce femeile, cu precadere, stau in relatii abuzive.

am auzit de cateva ori argumente slabe, de genul ca nu am unde sa ma duc, ca nu e loc la centru, ca n am pe nimeni pe lume, ca a amenintat ca ma omoara. totul se pedepseste, iar monstruozitatea infecta a unuia care imparte pumni si picioare ca la sala de lupte, aceasta flegma pe obrazul nostru, cu atat mai mult.

abuzul sexual, iarasi. sa stai ani intregi cu frica ca nu cumva sa se deschida usa sa vina unchiul ala slinos sa te atinga ma ingheata in perplexitate.

iar radacina... filetul cel mai fin poate al rusinii colective masculine, apogeul alunecos al parsiveniei, este abuzul psihic.

era colega cu mine pe la facultate....sau poate la liceu, cine mai stie... statea intr un colt (da, era facultate) si butona rapace telefonul, schimband 5 nuante de rosu pe fata, 4 frecvente de vibratie de buza si cateva tentative reusite de a nu bushi in plans. pleca prima, grabita, cu ochii in telefon, mai sa intre in scaune, nu preda niciodata nimic la timp, lipsea mult si lua numai 6. ei, acu, nici eu nu eram super performant academic, dar ea... departe era de portretul nimfei care se cocota la miezul noptii pe servetele, tocuri, sau in vreo poala. pur si simplu, lipsea.

nu stiam nimic de ea, si era mult prea introvertita sa incerc macar. vanatai n am vazut niciodata, nici umflaturi, nici nu se retragea dureros cand o bateai pe spate sau o strangeai de mana. zambea sincer, temator, mai facea glume, dar fix cand se dezmortea, in virtutea starii de spirit, se scuza vioi si se cufunda in butonat iar.

l am vazut de cateva ori. inalt, barbos, elegant. imi venea sa l imprastii pe pereti si sa l mangai nitel cu un contraunghi pe ochi. fata era pur si simplu topita n papuci dupa dobitocul ala, strangand la piept si bratul lui si telefonul, iar el se uita cu scarba deasupra capului ei in jur, suflandu si superioritatea stupida peste etaj. calca-l-ar un tir plin de acid sulfuric pe mucosul ala impertinent.

altruismul nu ma lovise intr-atat, in schimb, curiozitatea, da. femeia aia trebuia scoasa de acolo, rapid, urgent, aventuros. nu i vina mea ca am citit foarte mult in copilarie.

asa ca am chemat o la un suc. normal, m a refuzat. am insistat. refuz iar. stiam ca mizerabilul ala o perpeleste pe focii geloziei, si ca doar orgoliul lui ranit de o femeie nesupusa l va infrange. asa ca am jucat si eu murdar. ii trimiteam sms uri flirty, alintand o din senin cu frumoaso, ii spuneam ca a fost o dulce sa ma ajute cu nush ce curs, ii promiteam cafele dulci ca zambetul ei. la cele mai nepotrivite ore. odata si-odata, mizerabilul va face scandal si va pleca.

negresit, o saptamana mai tarziu, ma suna, urland isteric la mine ca i am gonit fat frumosul. stau rabdator sa o ascult cum isi desearta copaia de frustrari pe mine, imi cer politicos scuze, o mai ascult cateva fraze, si inchidem. o priveam pe furis a doua zi, partial trista, partial alerta.

lucrurile s-au ameliorat ulterior. chiar am discutat fata in fata, cu cate o bere. i am spus ca-mi venea sa o scutur putin sa i treaca gargaunii,si mi improsca jeturi de fum mentolat in reprize de ras.

era misto gagica. scapase de poveri pe cap

iar cateva luni mai tarziu...