Ce trebuie sa stie barbatul meu?

In primul si primul rand, sa se spele. pe dinti, boase, maini, picioare inainte sa intre in pat, dimineata si seara. nu ma incanta cu nimic faptul ca a reusit sa nimereasca un cos de rufe murdare daca isi taraie picioarele de yeti in asternuturile mele.
tre'sa stie sa faca mancare, ca daca eu cad la pat lovita de holera, sa nu moara singur de inanitie. si nu tre'sa stie cartofi prajiti si snitele, ca alea merg direct pe fund, al meu, al lui, si al vietii noastre sexuale.
tre'sa stie matematica, 1 plus 1 fac 3, dar doar daca e genul feminin, si dupa 2 dimineata. tre'sa stie ca taxiul pana acasa e 7 lei si bacsis, si daca ma ocoleste face fix 7 lei. ca metrul de bere e 8 halbe, si sa nu urle la mine daca gandesc decimal.
tre'sa poata sa respire in cluburi stil beci, sa bea cu stil un gin sau o vodka, sa se lase pe mana mea cand sunt reduceri.
sa inteleaga ca eu fac topless din motive estetice si nu din cauza ca vreau atentie, ca am si imbracata. sa ma lase sa beau pana la rasarit.
sa imi cumpere pastile cand raman fara, sa stie sa imi explice de ce moda barbateasca presupune pantoful cu bot mai lung, sa reuseasca sa taie o ceapa fara sa si sectioneze degetul.
trebuie sa stie ca eu nu am alt gps in afara de el, ca uneori vreau sa-i sar in spate, si ca nu are rost sa ma minta ca arat superb cand eu vad clar o urma de sunca pe ici pe colo.
trebuie sa stie ca ma excit greu, ca imi place sa il satisfac si ca nu imi plac, paradoxal, filmele prono cu lesbiene.
trebuie sa stie ca imi place sa merg la teatru si ca in secret visez sa il calc pe adidasi. trebuie sa faca cinste in 10% din timp.
trebuie sa ma puna la punct cand devin isterica, sa imi admire machiajul si sa ma pupe dimineata cand pleaca.
trebuie sa stie ca i-am zis te iubesc din obligatie, si ca intr-o zi am sa-i fac un copil mic, urat si vanat, pentru care o sa trebuiasca sa isi ia concediu de paternitate.
si, ... ca o sa mi iau cel mai lung mercedes din salonul auto. doar pentru ca n-am nici macar 1,60.

Nunta perfecta

2 rochii, 2 perechi de pantofi, si un big middle finger to the man. pentru ca mi pastrez nu doar numele de familie, ci si dreptul de a nu intra in biserica, mai ales imbracata in perdea. am cautat. serios ca am cautat. am un folder din anul 1 cu rochii de designer, si alea stil perdea. nu pot fi penibila, deci abandonez lupta.
de 3 zile visez la un platou de cartofi prajiti, pe care o sa ii vomit imediat ce ii termin. sa nu mananci prajeli luni de zile inseamna automat ca excesele te baga cu capul in w.c. exces inseamna si 2 felii de pizza. pizza... inca un vis abandonat.
caut ceva ce nu pot defini, desi pot intui pe fundal formula alcoolului. mi-e dor de gustul amar... desi de 3 saptamani incoace am revenit in beciurile tineretii mele, weekend de weekend. ceva mai stilata, mult mai retinuta, mai putin trampy si mult mai plictisita de aceleasi melodii care ma transformau intr-o woo girl la o bere jumate dupa piciorul in club. nu am mai fost mahmura de juma de an, pe de alta parte, tenul meu arata extrem de prost a doua zi.
am 4 masti de fata pe care le-am folosit pe jumatate, provocandu-mi acnee. sunt prea tanara pentru parabenii lor...
cred ca sunt plictisita sa nu fac nimic, si cred ca mi-e dor sa mi folosesc mainile in cabinet. la dracu, aproape mi doresc sa inceapa facultatea. sa port cand mi e sila acelasi tricou zile la rand, sa mi pun halatul peste, si nimeni sa nu observe. hm, aparent si eu traiesc pentru impresiile bune produse celorlalti.
urasc facultatea. aproape toti colegii si cunostintele mele au terminat, au poze cu chipiul ala dubios, in roba aia infernala, vor trebui sa si gaseasca un loc de munca si vor umbla in taior, respectiv camasi. si eleganta asta perpetua le va stirbi din eleganta ulterioara. cand te obisnuiesti sa vezi o papusica langa tine zi de zi, ca mine in rochite, iti doresti doar un blug mulat pe cur si nimic mai mult.
mi e dor de weekend. si de nisip. mi e dor de un cort imbacsit de caldura si de o noapte care sa ma entuziasmeze atat de mult incat sa rezist pana la primul autobuz.
am dat peste petrecerea burlacilor, unde curgeau rauri de vodka, de zile de nastere, cu cascadele lor de tequilla...
am devenit ceea ce uram mai mult, o blazata care fumeaza pe canapea, prea plictisita de ritualul de noapte, care nu mai poate dansa decat strongly alcoolizata.
si nici macar Ea nu cred ca mai poate sa ma salveze de mine...

Drafturi din sertare, versiunea Denka

Reinventandu-ma

Devin usor usor domnisoara. supravietuiesc o noapte pe tocuri de 10, mi-am facut 2 gauri in plus in urechi si am fost la cumparaturi. Am inceput ultima dieta, a 3a incercata in vara asta. asa ca timp de 2 saptamani la rand voi fi sober. Chestia asta nu s-a mai intamplat de cand mi-a bocancit alex inima pe 23 iulie. si pe 11 august iar. nu ca as fi facut pauza intre perioadele astea. e pentru posteritate informatia.
Nu vreau sfaturi copilaresti. Mereu am fost de parere ca daca stii sa pui problema, comunicarea e solutia, si nu jucatul pe degete. Nu pot sa ma dau indisponibila si nu pot sa vad pe ecranul telefonului numele lui si sa nu-mi doresc din tot sufletul sa ii raspund. Dorul asta e un sentiment tare afurisit.
sunt absolut inchisa relatilor. Pentru el in schimb sunt libera. are un an la dispozitie pentru a se decide.
Mereu a inteles modul meu uber-libertin de a privi lumea, si s-a pliat perfect pe el. Ne leaga nu o dragoste linistita, casnica. Desi am trait si rutina la un moment dat. La mijloc e loialitatea si intelegerea. am ars prea repede relatia, chiar daca sexul este extraordinar. A fost bun si pe 23, si pe 23 dupa ce mi a spus ca e gata. a fost bun si pe 6, 8, 9 si 10. a fost mult mai bun aseara. pasiunea nu o gasesti cu oricine.
Imi pare rau doar ca ne-am gasit prea devreme. dar asta nu ma impiedica sa ii fiu in continuare confidenta, prietena, sau amanta.uneori toate la un loc, uneori pe rand. pentru ca desi m-a ranit de 2 ori, am inteles ca nu a fost vina lui. cel putin nu ultima data. eu am fost cea care a sperat in povestile revistelor glossy si sfaturile terapeutilor de ultima pagina. eu sunt acolo, el e acolo. poate nu mereu exclusiv. dupa 2 ani jumatate pot fi insa obiectiva si pot spune ca nu e momentul pentru mareea de sentimente dintre noi. si pot da un pont, doua, 100, viitoarelor aspirante. un fel de ghid de uilizare. nu ca o sa-l vrea. ele tre'sa 'il descopere singure'.

1 septembrie 2010

bai, frumos mai scriam acu vreun an... ptiu, sa nu ma deochi, ce-l mai iubeam pe omul ala... observi ca eram dispusa sa-l astept un an? anul a trecut. el e fericit. eu sunt fericita. mi-e rau de la atata fericire, ma duc sa vomit intr-un bocanc.