Am treaba

Am 35 de ani si traiesc in strainatate. Tocurile de 10 nu mi se infig in flegme si lumea e amabila si calma. Am reusit sa ma calmez si eu. Pentru ca muncesc si fac bani.

De ceva vreme, nu mai reprezinta pentru mine o mare problema niste pantofi de 500 de euro. Sau niste cercei cu diamante. Iar pentru sotul meu, o bomboana de jaguar in garaj e floare la ureche. Pentru ca munceste si face bani.

In cabinet nu ma freaca nimeni la cap. Sunt profesionista si rapida. Execut bine si corect o sumedenie de manevre, iar figura mea angelica place omului, inaltimea mea nu-l ameninta si il calmeaza. In fundal am ales azi un post de jazz. Maine o sa am chef de lounge. Vinerea pun rock. Pentru ca muncesc si fac bani.

In scurta pauza de cafea neindulcita, dau telefoane incoace si incolo. Copilul e bine, lucreaza la un puzzle complicat. Iubitul meu sot e bine, se uita pe un site de ceasuri; are chef sa isi faca un cadou de ziua lui de peste 2 luni. Pentru ca munceste si face bani.

Am uitat sa mananc din nou, dar am treaba. Inca 4 ore de stat pe scaun, in miros de ulei de cuisoare si hidroxid. Am chef de un ceai verde intr-un loc scump. Dar rezerv o masa pentru ora 10 seara intr-un restaurant din centru. Precomand meniul si vinul, contra unei sume oarecare. Pentru ca muncesc si fac bani.

Ajung acasa dupa amiaza si mi pup fetita cu dor si dragoste. Ii dau sa manance, ii vorbesc, ii arat un film, povestim si ne jucam. Vine taica-su cu un buchet de 7 lalele pentru mine si niste ciocolata belgiana pentru a' mica. Nu e sezonul lor inca. Dar munceste si face bani.

O bagam pe fetita in pat, noi ne retragem sa ne schimbam. Ne sarutam cu pasiune, nu ne incurca multe haine. Ne a fost dor sa ne relaxam unul in compania celuilalt. Pare ca vrem sa mai facem un copil. Ne permitem. Pentru ca muncim si facem bani.

Fileul de vita a fost delicios, iar ile flotantes, mai pufoase ca niciodata. Sunt ametita si cu respiratie dulceaga de la cabernet'ul ala. Sotul are chef de joaca, isi agata mainile in parul meu si ma mangaie pe sani.

Am 35 de ani, o familie, o cariera si atat de multa treaba.

Dar nu uit sa le spun ca ii iubesc, si ca mami, respectiv 'draga mea' are mereu timp pentru ei dupa masa si in weekend. Si cu atat mai mult la 2 luni, cand mergem in excursii.

Pentru ca muncim si avem bani.

-straniu, nu?-

Cum se simte dragostea 2

Bullshit. Eu mă înșel. Recunosc pe față că rar, în fapt fiind mult mai des. Am gresit. Am comis o mare eroare, din sictir, scârbă, superficialitate, imaturitate și lipsă de îngrijire.

Am reflectat, am tras concluzii. Sunt o tâmpită uneori.

"dragostea, scumpa mea O.,"...

O femeie nu poate inflori si nu se poate dezvolta pe toate planurile fiintei sale langa un baietel. un baietel care nu te motiveaza, te leneveste, se lasa pe tanjeala si 'merge si asa' cantareste enorm, si nu il poti trage si cara in spate la nesfarsit. 

O femeie are nevoie de acel gen de om care, cand pune mana pe umarul tau, uitandu-se in ochii tai si rostind calm o replica ferma din doua cuvinte, inlocuieste cu succes un tub intreg de diazepam, o sticla de jumatate de vodka, the notebook in reluare, un tors de pisica sau 3 ore de shopping. fiecare femeie se relaxeaza in felul ei. 

si femeile adevarate pot iubi doar barbati adevarati. 

"dragostea, scumpa mea O.", nu trebuie niciodata subestimata. nu-ti bati joc verbal de ea, si nu trebuie sa o iei de-a gata. nu o fortezi, artificial. o cultivi. muncesti pentru ea. suferi, te zbati. asculti cu atentie, exprimi clar. discuti. nu minti. privesti in fata, respiri alt aer, imprastii alte impresii.

arzi pe dinauntru, te trezesti fericit dimineata, cafeaua nu mai e amara, chiar daca e neagra. te lipesti cu pieptul de spatele lui cald si putin transpirat, cu inima bubuindu-ti de afectiune. prin cap iti trec momentele in care te-a facut sa te simti unica femeie din lume. cea mai alintata. cea mai mangaiata. cea mai frumoasa si mai desteapta. cea mai afectuoasa si cea mai puternica. singura, cea care se imbina cu el ca jumatatile unui fermoar delicat. 

ii numeri degetele lui in mainile tale si le saruti pe furis. ii ciufulesti parul pe ceafa. il pupi pe frunte.

iar sexul se cheama dragoste. pielea iti frige, aproape te doare de dorinta de a-l sti in tine. esti sensibila la fractiunea lui de atingere, tremuri de cald. respiri sacadat si te gandesti la el. ii soptesti numele, apoi i-l spui, apoi i-l strigi. brusc, sa-i spui 'te iubesc' in momentul ala nu mai suna a vrajeala ieftina, a spontaneitate erotica. ci pica la fix, in momentul in care el e al tau si tu existi doar pentru el, atunci, maine, si pentru totdeauna. nu te concentrezi atat pe placerea fizica, ci pe senzatia pe care ti-o da apartenenta, exclusivitatea, siguranta, increderea de a dărâma muntii in doi. miscarile senzuale orizontale sunt o componenta a ceva mai mare ca pana atunci. nebanuit de mare. 

sa iubesti presupune a cladi si a reconstrui impreuna pe terenuri propice. a iubi inseamna a o lua de la zero, orbeste, aruncandu-te in gol, sperand pentru ceva mai bun, si pentru ceva mai mare decat viata insesi. si ai surpriza sa constati ca nimic nu e cum credeai ca e, ca totul e de o suta de ori mai colorat si mai dulce. ca ai trait pe nisipuri miscatoare pana atunci, si cat de atipic de bine e sa ai o fundatie solida. 

ca orice ai fi facut pana atunci se uita si se pierde in atemporal. ca o iei de la capat cu emotie cruda si sincera, si cu o inocenta din ce in ce mai putin sovaielnica. 

cand iubesti, minim jumatate de tine nu ti mai apartine cu totul. 

dar el o completeaza cu partea lui. 

balanta se echilibreaza. 

sufletul se domoleste. 

cautarea se opreste.

anxietatea dispare. 

cand iubesti...

'draga mea O."...

dar stii si tu.