the issues are labels

 i tried creating a new personality for unknown reasons. dintr o data, nu mi a mai placut cine sunt,sau mi s a parut ca trebuie sa tin pasul cu propria varsta,cu propria ocupatie,cu noultitlu de medic, cu statutul de casatorita, samd.

dintre toate chestiile pe care nu le am reusit in viata asta, faptul ca nu ma rujez si nu ma dau cu parfum sau oja are my favourite failures

citesc pe plaja o carte care ti explica cum trebuie sa fii in touch cu tine insuti si sa ti permiti sa simti lucrurile , nu cum ti a sugerat societatea, ca asta ar fi o vulnerabilitate. de cand am inteles constient si voit ca suntem diferiti ca background, preferinte, educatie, viata mi s a simplificat putin, si sunt mai putin nervoasa,ofticata, combativa, sunt mult mai zen. nu merge tasta de spatiu ca lumea. acest mark manson ajunge in  arta subtila a disperarii la o portiune cu filozofie , explicand de ce kant este an absolute unit of a human being, si mi am spus voioasa. e vremea sa trec dela citit exclusiv romane politiste la a citi si ceva filozofie, ya know, just so i can figure out what i d like to believe in. dracu stie de ce.de unde nevoia asta de a ma compatimenta, de a mi pune singura o eticheta. i mean. eu deja am cateva etichete pe care mi le utilizez cu placere. zodia gemeni, bautoarea de bere, tipa in rochite prea stramte siprea decoltate, gagica cu meme de pe instagram.cumva, faza asta cu filozofia de viata mi s a parut super importanta, ceva ce ar spune chestii despre intelectul/capacitatea de tolerare/mediu/anturaj/alte vrajeali d-astea pe care le am. 

dintotdeauna am crezut ca celmai mare atu al meu imi e creierul, mintea, si iq ul. capacitatea de intelegere, procesare, anticipatie, conexiune, factoids, viteza de reactie si orice are de a face cu un om obisnuit sa fie laudat pentru rezultatele bune de la scoala. pana in anul 1,cand, din studenta admisa cu 92 de puncte la dentara carol davila, am devenit gagiga cu 6 restante, ca ea avea treaba in club revenge sa bea 1 metru de tequila de joi panaduminica inclusiv. un alt label de care mi amintesc cu placere. primul blackout pe care mi l peticesc in creier cu placere... 

celmai mare atu mi a devenit dusman acum vreo 3 ani cand mi am dat seama ca am o forma de anxietate. primul atac de panica din 3 l am avut in 2008 cand a trebuit sa scriu asta la psihologiemedicala.eram cu iubithu de atunci im mallplaza si mergeam la film, cand am somatizat fix ataculde panica. s a repetat inainte de licenta si cand m a refuzat un tip.cred ca de draci.

matushmea - tot medic- mi a spus ca asta e o boala de boieri, si in momentul ala mi a trecut pana anul trecut. dupa obisnuitul corona fright - si ce bun mi a folosit sa mi fut mintea cu un xanax, ca am facut withdrawal si a fost absolut oribil-, am ramas suspendata in varianta calduta a etichetei 'dea are anxietate'.

instagram e mediul de unde imi iau 95% din stiri, si 100% din meme. algoritmul a observat ca pe langa capybara si astrologie zabovesc cu placere si asupra chestiilor de nutritie, weightlifting si , ce sa vezi, chestii usor catalogabile ca 'sensitive stuff'.ba un citat de despartire, ba un motivational, ba un human growth, ba o reflexiune pe fundal nocturn, ba una ba alta. ei, din acest una in alta am ajuns la mental health and healing corner, da varianta aia serioasa si ganditoare, nu reels amuzante de 10 secunde.

si aminteractionat atat de mult cu algoritmul pasamite, ca am ajuns in acest anxiety culture cirle, si mi am spus. hei, uite ceva ce am. 

imi place sa citesc chestii, pentru mine, impactul vizual e celmai important, de cand au aparut subtitrari pe reels, viata mea e mai buna. telefonul meu a fost pe vibratii de pe 3 ianuarie 2019 de cand am avut prima zi de munca si pana azi 8 iulie 2021. deci era absolut normal sa dau skip la orice formade filmulet oricat de amuzant care avea om trancanind, avand pareri si impresii, fara subtitrare. 

de asta am interactionat deci cu poze. cat de straniu suna. sa interactionezi cu poze...

de asta m am dus down the groundhog hole si mi am pus singura in creier aceasta eticheta. dea este anxioasa.

un alt label pe carel am auzit acum o luna este ca am o structura rigida de personalitate coloring inside the lines was my absolute favourite. sireturile TREBUIE  sa fie atat de stranse, sa ti dea ischemie. de asta port rochii stramte, de asta am avut 10 la gramatica, de asta mi am creat impresia ca am si o forma de ocd, desi e doar dea control freaking. de asta 11.11 dimineata. de asta nu am ascultat muzica, pentru ca apareau incontinuu chestii si in capul meu trebuia SA STII absolut toate versurile de la absolut toate cantecele de la toti artistii pe care ii placeam. si a fost atat de coplesitor de mult incat i gave up altogether. de asta am reluat frozen odata ca sa fac 3 stele la fiecare nivel, ceea ce am reusit la primele 300 din...8000?cate or fi acum.

examenul de rezidentiat mi s a pliat cumva perfect pe aceasta 'personalitate', pentru ca trebuia sa stii exact daca e anterior sau posterior. 

deci dea este din august 2020 anxioasa. am citit ca asta inseamna sa traiesti in viitor. tot ce se spunea despre anxxietate era just another fun lil fact about me, and happy noises ca uite, it me.

am inceput sa merg la psihoterapie nu pentru ca ma dadea chestia asta din casa, ci pentru ca i was a big judgemental bitch. ei, si cand chestia asta s a rezolvat in 3 ore, am zis ca n am alte urgente in viata mea si pot sa atac si acest apect care incepuse sa si faca tot mai simtita prezenta.

'boala de boieri', prioritatea mea era sa nu mi mai consum energia citind rahaturi pe net si injurand in gramatica perfecta mentionata mai sus oameni care n ar recunoaste o diploma de bac nici daca are numele lor pe ea. ca nu pot citi lol

my blog is my baby. a fost pentru mine cand eram fericita cu toti fostii mei, cand am fost trista dupa toti fostii mei, e un lucru in viata mea constant, e un jurnal, o dea care a existat in atat de multe forme, care s a bucurat de atat demult, de atatia oameni, care a bucurat la randul ei chiar si cateva momente. 

e o dea care a crescut putin care putin, pana a ajuns aici. nu e absolut nimic din ce as schimba la mine. am trait atat de multe chestii din care am invatat atatea despre mine, care mi au dat incredere ca totul va fi bine, incat as fi ipocrita sa vreau sa o fac.

o sa mi scriu singura nemurirea aici, cum o fac de atatia ani. a lasa ceva in urma nu e pe lista de prioritati dar exista. si nu sub forma de copii,oricum,sa fie liberi sa si fie singuri propriile persoane. 

o sa scriu si saptamana viitoare. si de fiecare data cand mai am ceva sa mi spun. sa tin minte cu aceeasi placere cum eram. 

am scris atat de mult despre baieti, ca e vremea sa scriu despre mine, e blogul meu, totusi :)

Baiatu vostru preferat are Rona

 In calitate de medic ce umbla toata ziua cu imunocompromisi

in calitate de fost fumator

in calitate de om anxios ca dracu

in calitate de gagica care intelege conceptul de virginitate, fie ea si pulmonara

in calitate de om ce urmarea pe aplicatia STB cand vine urmatorul, pe ceas, cat sa stea inauntru, ce purta o masca pe sub masca, ce dezinfecta ce atingea, ce se vedea jn aer liber cu masca, daca se vedea

am reusit sa mi o sug in nari 

am aspirat cu spor o cantitate de rona ce a rivalizat cu cata cocaina puteam sa bag viata asta, safely. sigur exista un threshold dincolo de care ti se declanseaza. nu are cum altfel. am citit si un articol despre asta.

ma rog, si acestea fiind zisez a facut baiatu vostru rona. cu un 37 transpirat, m am dus urgent a 2a zi la bals, in ideea in care mai bine ma scobeste unu langa creier ai iese negativ, decat sa mi faca sheffu referat ca vin molimata la spital. bine am facut oricum

pozitiva de. mine, sportiva de oareshce performanta individuala, normoponderala noncomorbiditata, a inceput a boli.

congestie nazalaz anosmie, fatigabilitate, semidesaturata. n aveam chef de nimic. am zis ca mi trece a2a zi, n a trecut decat a 12a.

a dracu virus, iti da asa, impresii ca esti ok. bine 🙂acu fara sa ne dam pe spate, puteam functiona super ok in context de munca si daca nu era o urgenta mondiala. dar am avut mega noroc

la 95 oxigenul, deja incepea sa nu mi convina ideea si sa ma fufoc. cum o fi fost pt aia cu 92. si 92 inca e mult. la. limita admisiei la ati.

all in all mi am facut anticorpi... pt xmas

romania se duce pe pula, si noua n ar putea sa ne pese mai putin

 https://m.digi24.ro/opinii/adio-generatie-x-bun-venit-generatie-chix-1367466?fbclid=IwAR2bUR_XTUON4ONQi74918sBfFJYEI0_MpSA0_GfrTt8IaTrELaTDL-fSq0

in acest articol super hemoroidal, nu s a facut nimic de 30 de ani incoace. sa mi fut una daca ma surprinde macar statistica lor de 29 din 30. 

nici nu stiu la cine sa behai ca m a amestecat in oala plina de riduri a generatiei X, din care nu facem nici macar tangent parte. generatia x are nepoti, nu copii, cum probabil ca un milenial, adica generatia mea, y, ar sti, ca doar nu l a lovit internetul peste ochi acu 5 ani. sa incurce asa termenii. mai mare rusinea ănplm. 

asa e cand dai share doar la cafeluta de dimineata pe face book, pierzi contactul cu noua generatie, knowmasayin, si uiti, si incurci termeni din astia, total mileniali. 

da, da, noi suntem, milenialii, gen Y, cei care avem da parca nu avem copii. super multi n aveam, per ansamblu, ca inca ne place sa bem bere, si, cum se stie, berea e semn de om nereprodus inca. ah, si ne place sa ne futem cu prezervativ. si cu multi. diversi. pe aplicatii. prin zone. e placut sexul camd nu tresa schimbi scutece drept pedeapsa. 

noi am terminat prin 2007 liceul, give or take 4 ani, dar nu facem copii inca. e passe. mai stati 10 ani, ca vine generatia aia, a copiilor nostri, generatia Y are alte delicii momentan.

noua ne place cumva cariera. da nu atat de tare sa stam lipiti in acelasi loc mai mult de 5 ani. ne place in schimb un apartament atat de tare, ca toleram faptul ca i pocneste o teava de 2 ori pe an. 

ne mai place si o anumita perioada cinematogragica pe care o revizitam periodic, cand ne e putin răuț de la atata realitate, si o combinam cu o muzicuta pe care criticii nici nu stiu sa o incadreze ca perioada. (backstreet' s back . allrite? 

e o intrebare, nu un refren) 

gen Y promitem solemn ca in 2030 intra in clasa intai generatia cea mai de sukces, si prin 2050 schimba lumea prin zona. ma rog, atat dureaza. daca n avem bani de copii, slava cerului ca avem macar bani de pilule.

ah, s a scos faza cu clasa intai, acum e cu clasa zero. din loialitate si nostalgie fata de sistem, sa sugeti pula.

de asta n o sa aveti in viata asta vreo bruma de succes cu intelectul, nu ca v ati dori in mod deosebit. ca atunci cand ceva merge, il futeti din toate directiile

ce ma bucur ca n am prins decat un an de calificative... 

ah... da... o sa asteptati salvarea mult si bine. la 32 de ani, noua inca ne place protejat, fetele de la always au facut one halluva campaign for protected saxxxx

Cine si ce ma enerveaza azi - maternity shoots

adica, dont get me wrong, intotdeauna m a oripilat ideea de a face copii. in primul rand modalitatea, pentru ca amesteca basicul cu pleasure ul. peste 2 ani sper sa fie mai larg acceptata ideea de mama surogat. foarte nefeminist din partea mea, asa e. platesti o saraca sa ti faca treaba. stiu.
am fost data afara de pe un grup de fb numit mamici si bebei sau ceva, pentru ca 🤣 pentru ca am avut tupeul sa spun ca as prefera oricand o operatie, decat sa mi epizotomizeze una din cele mai sensibile zone. decat sa mi puna o copca n plus ca vezi doamne 's a largit p acolo', sa raman incontinenta la orice stranut sau ras etc.
aparent, o viata sexuala normala si sanatoasa nici nu exista dupa ce ai fătat. mkay...
asa si ideea de a te poza cu burta la gura (doamne ce expresie rurala, hateful, misogina) ma mira extrem de tare. am gasit niste poze cu mine din 2014. 26 de ani sau ceva. aveam o față atat de rotunda. falci... inca nu faceam sport si eram toata o gelatina. horror. din 2010 dupa ce am ajuns la 64 de kile la 1.59, cand am fost cel mai grasa, nu am poze. in schimb am din 2019 cand aveam niste bulane cat talia unei gagici de la victoria s secret. m am dus la nutritionist si am dat jos aceleasi 4 kile in plus.
si ma gandesc gen. ca o imatura proasta de 32 de ani lipsita evident de binecuvantarea maternitatii. daca eu ma uit cu groaza ba la burta, ba la cum imi mai flutura tricepsul, ba la procentul de 33% grasime de pe picioare masurat cu cantarul ala tanita (l am retinut ca are nume de alcool)...
daca tot ce vreau e sa mi sterg din memorie imaginea cu mine batoza, de ce as vrea sa dau si bani pe niste poze unde pula talie. tzatze umflate cu pompa care si alea te fac sa pari grasa. curul cat o noptiera. DOAMNE FERESTE poate si vergeturi. doamne. deci cred ca dau in depresie daca fac vergeturi... sunt semn de cushing. as avea body dismorphia sau ceva...
concluzia mea e. urasc sa fiu grasa. daca as aplica metoda sheeran sa swap beer for vodka, as si reusi sa dau jos cele sa zicem 3 4 kile care ma sacaie. dar sa mi fac poza cu 10 sau 12 kile in plus. HOLY FUCK, niciodata.
am vazut chiar zilele trecute o gravida. avea niste sfarcuri cat juma de tzatza, intinse ca o pata maro peste tot. horror. cum sa trec eu prin asa ceva.

dana budeanu, beam me up, handicapato, sa fim amandoua doamne slim fit in universul nostru lipsit de greturi matinale, ci doar de greturi vizuale, sa comentam toate saracele care rumega merdenele in nestire.

ah, si sa ne luam si de alea care aleg sa nasca natural, ca animalele, ce sa mai vorbim de hipioatele care alapteaza. tres scarbao. 

formula a fost inventata de 60 de ani, epidurala, la fel. hai sa nu ne mai pretindem smechere cand putem fi documentate ca animale. 

transpirand, urland, si cu gauri cascate. 

e no fun, no fashion, si deff no benefit. de ce sa favem parada cu momente de genul?! 

kardashianca a zis bine. being pregnant is out of style. ce bine si ce le invidiez pe cele cu dare de mana care pot inchiria pur si simplu un uter. cred ca e magic sa ti se livreze o copie genetica fara vreun string attached. 

nu pot decat sa aspir la genul asta de bogatzie. 30k/9 luni egal 3333/luna.

am citit de masini mai scumpe decat aceasta  sanatate a mea mintala

Medicilor de familie li s ar da 500 de euro

perf... mai mult ca perfect, de fapt
toata ziua, oamenii vor. VOR. 500 de analize, pe care unde naiba sa i le faci tu, medic de familie, eventual intr una din cele god knows how many comune neconectate la apa din romania... si nu ii poti trimite la privat, nooo... ca te mai dau si n pizda mă tii... deci le scrii o trimitere, sa i rezolve specialistul, sa nu ramai fara pacienti pe lista, ca se muta, ai naibii  boieri, unde ii serveste alt sclav de medic de familie; desi poti prescrie si tu 3 medicamente de tensiune, 1 de diabet si 1 de colesterol. dar ei 'tresa se caute' cum n au facut o zi in viata lor. intre timp, nimanui nu i pasa de medicii de familie. toti pacienti cronici pe care ii doare ORICE si ii furnica ORIUNDE din '77 vor sa fie investigati in toate coltisoarele, gaurile, unghiurile si bortele. dar se sclifosesc cand aud de un furtun pe gat. endoscopie. sau in cur. colonoscopie.
sa le dea 500 de euro medicilor de familie. ma doare n cur. sa le dea si 1000. pentru anii de zile cand i au futut la cap toti astia cronici care capuseaza sistemul de sanatate, ca ii doare mijlocul, care nu au invatat in 2020 ca exista voltaren, astia care au tensiune 200, mananca paine cu piure si se jura ca tin regim, astia au dat sistemului o binemeritata pauza. astia internati aiurea cate 3 zile de 2 or pe an AMPULEA... auzi, stii ce, sa le dea si 3000 de euro. la cat elevator music le canta unora in cap cand ii intrebi cu ce boli se stiu, si ei, cu 17 pastile, nu stiu sa aiba vreuna, cred ca merita. patru mii de euro. daune mentale ca asculta toti analfabetii.
iar eu

eu...


500 de euro si mie, ca s inca la inceput

Mereu a fost despre mine. Si despre proasta aia de la bar

vad moarte si ma obisnuisem. vad moarte si m am obisnuit.

cat ii ia unui om normal sa fie oripilat de moarte? de fiecare data, din prima secunda.

cat timp ii ia sa se imunizeze la boala, nefericire si moarte? 90 de zile, ca in trialurile de calculatoare. un pic mai mult decat garantia la pantofi, ceva mai putin decat garantia la un telefon.

saptamana asta au decedat vreo 3 persoane. un baietel de 19 ani. un barbat de 45 de ani. o tanti de 75 de ani. fiecare cu problema lui.

era in februarie, duminica, venisem precipitata pentru garda, la 8 20 eram pe sectie, la 8 30 se preda garda, la 8 33 face tanti stop.

e extrem de laborios sa mentii unui om activitatea cardiaca si respiratorie, e treaba de shift and switch, sa nu i rupi alveole, sa i mentii corneea umeda, sa nu i futi sternul. din astea. dupa 2 minute de cpr in plina iarna, transpirasem de efortul ritmic ca dupa incalzirea de la sala.

fast forward si includ aici inca 3 stopuri pe leucemii acute iresuscitabile. moarte de om, practic. cu toate impresiile pe care ti le poate lasa asa ceva pe suflet. sau memorie. sau ceva in between.

era ziua unui amic si voiam sa ne bem berile si shoturile in pace si veselie.

'dar, dea, de ce exista icoane in spitele si in cabinete? pe mine, ca atee, ma jigneste profund acest fenomen. imi voi cauta al 2lea, al 3lea, al 16lea medic, pana ajung in stadiul 4, daca  nevoie. doar sa nu vad acele mizerii de voodoo vechi si in acelasi timp perpetuat modern pe pereti. pentru ca sunt o intelectuala. pentru ca atat ma duce dibla. faptul ca 89% din populatie are o forma de spiritualitate care converge aproape invariabil spre icoane crestine ma insulta pe un palier ca mi face inima sa mi explodeze de ciuda. nu stiu sa empatizez si am impresia ca eu, in minoritatea mea, am dreptul, sa pocnesc din degete si sa fac sa se schimbe o practica veche de ani de zile, desi, personal, nu am facut nici o campaie de schimbat ce face omu' in intimitatea lui religioasa, in afara unor discutii cu unii care mi se alatura ca si viziune. astfel, am convingerea ca medicina moderna nu are nevoie de aceasta pilota spirituala, care mi face mie personal rau, desi, iar, personal, nu mi a fost fizic niciodata rau, deci n am de unde sti cum voi reactiona in atare mediu. si chiar daca am avut crize de bila, am inghitit fierea aia cu acelasi nesat cu care o scuip acum in fata oamenilor care au vazut pre- si moarte, ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat, pentru ca pur si simplu, eu stiu cum as reactiona. punct.'

mda. si eu cica stiam.

ba, si asa tare m-a ofticat domnul m., care a murit ca boul ca n a venit mai devreme cu 2 saptamani. sau doamna s. sau orice t., v., k. si a. mai avem noi pe acolo. care venisera la timp...

si eu eram pizda pizdelor se zmea zmeelor, in teorie.

pana n am mai fost. 

Nu am chef azi

fuck it version

cand aveam si eu 20j de ani si o iubeam pe Ea, ascultam piesa aia cu inima plangand de draci. apoi am inceput s o aud peste tot pe unde ma duceam.
nu mai dansez de multicel prin cluburi, dar chiar si cand ma duceam, trebuia sa ascult stoic cu amintiri bubuindu mi in ureche, si tremurand pe ochi, cum o sa ne vedem joi.
poate. cine stie. pre weekend.
jos la zi a adus o colega un casetofon, genul ala pe care l aveam si noi in bucatarie setat mereu pe europa fm, de unde am invatat eu de  a lungul si latul muzica.
si canta handikpatu asta de kirila cum a urlat dupa ea, in timp ce lumea fremata pe perfuzii, zburau foi, se tasta cu clinchet sec la calculator si parafele clămpaneau pe bonuri. ca e cu rand.
si nimeni nu se mai plangea ca e luni ( chiar era luni).
mi s a facut mega scarba. nu s nici atat de batrana, stiu unde ne vedem si cand. am fost chiar la o conferinta la probabil proaspatul renovat hotel cismigiu, care cere vreo 250 de euro pe noapte pe cea mai ieftina camera.
mi s au pur si simplu shiftat gusturile.
inca gust berea cu un mare entuziasm, desigur.
dar nu mai sufar in tacere.
cred ca se fac 2 ani de cand nu mai am facebook si vreo 2 luni de cand am bani.
sunt linistita. tensiunea imi sare la 130 doar dupa o cola. era sa plang doar o data la spital, cand nici macat n a tipat doamna doctor la mine, doar a folosit un ton mai ferm. si eu proasta. 'nu esti in grafic, dea, trebuia sa plangi de cel putin 3 ori.'
munca e ok. pacientii sunt si nu sunt ok.
azi m a luat una drept asistenta. destul de jignitor, tinand cont ca doamnele asistente, de peste 45 de ani, mi se adreseaza cu domnisoara doctor. inca ma decid daca trebuia sa o corectez sau nu. vedem peste o luna. asistenta. am lesinat un pic de nervi.
diferenta intre medic si asistenta e ca primul are stetoscop la gat. e o chestie pentru care muncesti. si al meu e destul de greu, e cu 2 tuburi, ascult romflantele alea ca pe boxe.
nu urmaresc nici o idee in particular momentan.
doarca azi e joi, trebuia sa ne vedem.
la 8 la shift la romana.
si nu ti o mai arde dubios

Rezidentiat 2019

Cum sa iei rezidentiatul la medicina generala, prin ochii unei tipe lenese, cu attention span mic, dar cu ceva, nici macar multa, determinare

am ajuns in facultatea de medicina dupa 6 ani de facultate de stomatologie. m au aruncat in anul 4, primul stagiu fiind pneumo, 8 saptamani, la suub. oribil. nu stiam unde naiba sa ma duc si incotro sa o iau, uitasem cadranele abdomenului si ma durea undeva de diferenta intre romflante si crepitante."ca pasii pe zapada". cred

evident. restanta. 7 credite. mult. am invatat cateva zile in septembrie si am bagat fortza ultima zi, fix de un 7. cred ca si iubitu inca si aminteste doza de imipenem din pneumonii.

fast forward 2 ani, plimbata prin tot bucurestiul, fututa de a lungul si latul mai mult cu drumul decat cu cerintele, fiind aproximativ aceeasi lepra fara de miza care am fost, incepand anul 6 cu un fel de morcov in cur pentru marele trai-ti-ar familia rezi.

am avut mereu acest mare handicap ca nu stiu nimic, si sincera sa fiu, nici nu voiam sa retin sau sa ma stresez pentru note, mai mult decat trebuia. oricum eram la taxa pentru ca a doua facultate.

un alt motiv pentru care nu m am stresat e pentru ca nu vreau sa fiu genul ala care stie putin din toate, medic per se, v am zis ca mi e lene, vreau sa fiu desteapta pe segmentul meu.

pana nu mi am luat cele2 volume de compendii, am trait din memoria de scurta durata, noroc si karisma.

apoi a trebuit sa face the facts si sa ma pun pe treaba

acest examen este intr adevar un cacat. si nu spun asta pentru ca covarsitor de multi se plang, inclusiv eu, ca ai informatii puse alandala, unele gresite, altele contradictorii, altele, pula mea, sa ocupam spatiu.

acest examen este un cacat pentru ca lumea, oricat de in serios cica il ia, nu il ia suficient de serios. stiindu mi defectul de a fi venit total alienata si mai mult sau mai putin neteda pe creier referitor la ce inseamna medicina, am "bagat mare", cum ii placea lu iubithu sa mi zica.

am subliniat si colorat nopti si zile la rand. stateam 8 ore pe zi citind cacaturi, memorand si facand scheme, formule mnemotehnice, asocieri, alfabetizari (Bloc Coronara Anterioara BCA, anevrism pe anterior, infarct pe inferior, etc). mi am luat 3 zile din viata memorand gene canceroase si cautand sa tin minte chichitze gen billroth 1 gastroduodenal,billroth 2 gastro jejunal.alfabetic, D versus J.

ca sa ajung acu 3 zile, duminica, frig, urat si scarba, sa dau de niste subiecte anuntate ca fiind mega grele, peste niste colegi cacatzi pe ei pentru nimic.

bine, pentru mine n a fost nimic. eu am luat excelent.

ok, secretul e ca trebuie sa stii ce se cere. sa faci distinctia intre clinic si paraclinic. intre acut si cronic, intre stanga si dreapta, sistola si diastola, in sau in afara, fals sau adevarat, cu exceptia.

50% din timp am facut analiza pe text. apoi pur si simplu am rezolvat grilele.

si puteam sa iau mai mult cu cateva, 20 de puncte sa zic. dar ma plictisesc rapid, si daca nu mi iau zone out la jumate de ora, nu dau randament.

pana la anu, eu nu ma mai ating de aceste carti, in eventualitatea in care trebuie pentru ca nu prind ce mi as dori. cu 2 saptamani inainte o iau usor la pas, trecand prin toate cele o mie de pagini cu sufletul flori si zambet pe buze, pentru ca stiu exact ce se cere de la mine

quick eye, vezi mai sus, si capacitatea de a te plictisi 4 ore pentru tot restul vietii tale. smecher, nu?

si inca nu au dat atat de greu pe cat ma pregatisem, lame, step up yo game bitshes 8-/

what he had

am avut cam 3 fosti pana sa dau de b.

primul parca a avut un par minunat.des, dur, puternic, o keratina de ultima generatie.

ceea ce are si EL.

al doilea parca avea 2 ecrane conectate prin voodoo si un fel de gen HD care ma minuna pentru ca tocmai aparuse Twilight si parca a insistat sa ne uitam pe ambele deodata, why fuck my life.

ceea ce are si el. minus gay ismul de Twilight.

Al treilea parca avea o garderoba minunata formata din tricouri care i veneau turnat, probabil una din punele chestii pe care le-am apreciat la el.

ceea ce are si el. stie ce i vine bine.

primul canta la chitara, plictisindu ma aproape, pentru ca mi am rupt de vreo 4 ori amprentele inainte sa scot vreun 're' din mine

ceea ce face si el,doar ca pe discuri.

al doilea facea fotografii si incerca sa mi explice 85 cu 1.8f sau ceva, si tot ce putea sa prinda era my fat side, de care, din pacate pentru el, am scapat.

ceea ce are si el. alaturi de nush ce 120 sau 12 sau fisheye sau ceva, si mereu reuseste sa ma flateze in poze. cum naiba de numai el reuseste?

al treilea se dorea a fi medic si de succes si un chirurg eficient si mi amintesc cum tineam cu el pentru asta. slava cerului ca i a reusit

ceea ce fac si eu.

Writing prompts

- when someone's heart breaks, so does a piece of our world. this creates fissures, valleys and even cracks in the pavement, tell the story of the grand canyon -

everything was so expensive those days... and everyone was so nice. but fake nice, the kind of nice that spirales into self reassurement and a long line of lies. convenience and timing combined with fear, self loath and anxiety, over which poured that fucking rain. a mild inconvenience, an overwhelming whiff of petrichor, dim light, no vitamin d, and cracking joints.

and everything was so expensive...

those in a position of authority did everything they could. offered vacations in that remote Nhingfre place everyone dreamed about, the only place truly alive with sunshine. that was for those who worked and paved. not even earthquakes did so much damage.

on Nhingfre 2 were those who managed the mental state of the world. tireless work, but remarkably, quite in vain. love born out of fear is still a lie, and it still damages, eternally reshaping the earth. so ian thought to himself... if even our most sophisticated servers cannot pair up someone to perfection, why bother. again with the fear? they were palpably fewer. a billion and a half less, but still able to produce catastrophies. strict control was instilled. robotic behaviour to overpower authentic sensitivity was taught from a young age. instead of toys, charts with emotions to interpret. instead of normal toddler physical activities, like running or hoop jumping, classes of body language. and instead of nursery rhymes, cooking and calisthenics classes. aesthetics was just that important. uniformed, robotic and predictable. it sorta worked. but god forbid you stepped out of line... twice.

those on a third strike god knows where were sent. somehow it was all kept under fragile control.

they meet, they court themselves and they stay. it's the norm. few rebelled. out of conformity or fear, self delusion or the very best of the education system.

few had kids though. they were the ones that usually disappeared. the others just perpetuated the myth. that perfect, fake, polished turd.

ian never adhered to that. he was fortunate enough to be sexually uninterested in anyone, and that simplified things by about 75%. he was also blessed with the idiot syndrome, so he genuinely believed in love and all that jazz. safe to say, he was a sure bet not to fuck things up and crack the pavement, and the green armband with the little triangle attested that.

as a strong guy, he was really enjoying working on reinforcing the building structures and the occasional bridge foot. he never cared for pouring cement on the street, as he hated to see the little green dandelions being scalded in hot black tar. green, as his armband... weith little triangles for leaves. green as well.

twice a year he was sent to Nhingfre to work on his tan, mood and developing intimacy with those around. it was much easier outside the gloomy grey cities around the globe.

today, he was reading on a bench about the fourth revolutionary wave, that radical period in which they managed to somehow bypass the common sense and humanity and instill the feared '3 strike rule'. he loved the charts about how the quality of the air subsequently emproved, how the little Nhingans managed to grow purple feathers again for the first time in over a century. he licked his lips with delight dotting over the graph depicting an enormous decline in overall healthcare costs, but feared the graph right below, depicting the costs with mental health, the other branch of the system, was somehow biased. an increase of cost that small was either fake, or horrifyingly true.

he stroke the green graph about pollen quality -naturally, only going up-, and looked around. he suddenly felt the urge to squeeze something in his arms, to call it his, and to whisper to it all about the millions perhaps of  tiny, green dandelions he protected throughout his life. he thought about his pet shinka, Ned. insufficient affection entangled him. he felt less love than usual towards him.

he gazed with increasing dissatisfaction at the circular camp where he heard laughter, and moaned disgruntled. he imagined sex, all of a sudden, but the warmth of his groin was covered by the increasing sadness that no one, not ever, expressed interest in him. he imagined holding hands with the blonde girl who painted over buildings, kissing the tall guy from payroll, and thrusting himself into his boss.

not one of the three ever seemed to notice him, really notice him. it was always hello and goodbye and a smile, but no genuine interaction. fear.

he felt angry and powerless. but he looked at his green band shining in the sun, and remembered he was good and kind. he could not and should not feel anger.

and in that moment, he slipped. all those years of exercise, of emotionless existence couldn t help him. the biggest sigh escaped his lungs, the ultimate abandonment sign, of hopelessness and unfulfilling.

.... and it cracked. it was so big, the sound traveled for miles and miles. a loud boom filled the air. the dust rose and somehow overpowered the clouds. the sun managed to spread its warmth all around, not just on those tiny islands.

thousands of people died of course. from that sigh.

which, incidentally, was the one sigh that actually put an end to it all.

it had been lifted.

7deadlysinswrath

nimic din ce i gresit nu e strain de mine.
acum, sa nu astepti sa ti definesc
ce i o iluzie, o greseala, o iubire
ce e presus de mine e tot ce i omenesc...

m ati inghetat pe rand; nu toti deodata
cu o minciuna, un dans, chiar douazeci
m ati pus pe hold, shut up, don t talk about it
dezamagire pictata in nori reci.

si acum... acum... dupa atata vreme
sa dau eu socoteala cuiva?
de ce m-agat de ultima mânie?
de ce mi fac solo viata grea?

poate n am fost pana la capat explicita
ceva ce vreau sa evit, pana-n final.
dar cand esti trista, si ai furie n tine
my darling, in furie n ai egal

vorbesc cu mine, scriu cu mine.
inca o data, ca de-atatea ori.
cin-sa m asculte? n are cine.
ca mi ati pictat sufletul in 3 culori.

rosu, de la furie nemarginita
verde, nou proaspat si precis
si negru. mereu si iarasi negru
un fund de lume. safe spot. abis

si sunteti voi, toti trei deodata
cu mine, una, singura, in zari
si va-ntrebati de ce urasc tot incontinuu?
pentru ca, pur si simplu, imi dati stări.

tresar, ma-ncrunt, marai usor sub perna
visez, respir calm, aparent, si va rad in nas
iubesc si tremur, rad in verva.
dar va urasc. ca sunteti niste lasi.

ma temeam de 30?

lol, sa i vezi pe fostii. ca si ei fac 30.

dar stii ce o sa faca ei?

o sa schimbe scutece sau o sa se intereseze de crese.

inca rad pe sub gene de cat de idioti pot fi.

nunu, sunt rea.

si-mi place.

ma temeam de 30 pur fizic, de riduri, de cur lasat, de vergeturi.

riduri n am. fundul il duc la sala si s a bombat de nu incape in blugi de ferm si misto ce e. vergeturi n-am avut niciodata. joke's on you.

ei si cica...cica... fostii mei is casatoriti si se si reproduc.

mai sa-mi fut una, ce surpriza pe mine.

cand ai o isterica de nevasta, n ai altceva ce sa faci in nopti lungi si reci de iarna decat sex.

era sa mi o ard super superior de cat de misto va fi ziua mea, fata de a lor. deja suna marfa.

eu, cu prieteni, cu bass, cu droguri, cu sex, cu pizde, si ce pizda mea mai vrea ea pe langa.

si ei. EI. cu isterii, cu tort bashit cu frisca, in familie, caldura insorportabila( is nascuti ca si mine, din mai incolo, la cald), transpiratie, transport, focusat atentia de pe ei pe al/a mic(a). nasol pentru orgoliul lor masculin. desi, poate pierd din vedere, dar am constatat ca dupa ce te iei, ajungi a 3a roata la propria-ti bicicleta. yas.

niciodata nu m am simtit mai bine decat de ziua mea de 30 de ani, si inca n a venit.

sunt libera.

beat that, fuckers

30 is the new 'fuck, why me?'

am auzit niste zvonuri pornind din buletin ca as atinge super curand a treia decada a vietii mele.

ma bucur, nu zic nu. am trecut de vreo 7 ani de vremurile cand imi pica gura in jos de scarba, groaza si negare de cati ani am, asa ca n am ce face decat sa imbratisez cat mai pufos viitorul. ne iubim acum.

oricum, imi super convine unde sunt. la cum arat la fata, corp, la cum ma prezint, la cum mi o ard, pot foarte bine sa mint ca sunt o gagica de 23 cam neodihnita, daca nu, macar una de 25 indelung fututa de job.

ei, si cum ar veni, la anu fac io si cu geamana din mine, 0.03k. mega sarbatoare, alea alea.

de cand si a scos robbie williams clipul de 'come undone', visez un milestone de genul asta, doar un pretext sa pot sa ma termin fizic pentru 3-4 zile, de altfel.

am mai facut asta. ficatul meu a fost terminat vreo 3 zile prin 2015. mintea mea la fel.

dar atunci mottoul va fi 'tarfe si cocaina'. cum ar veni, aduci tarfa, dau cocaina.

bautura e limitless, manacare, pliz, doar nu esti novice sa nu stii ce e cocaina, prezervativele sunt din partea casei, in loc de desert.

ar fi pacat sa nu vii.

imi doresc un mediu cu oameni deschisi la gang bang, droguri, alcool, care sa nu si faca griji de ce va zice x sau y a doua zi.

nimanui nu i pasa, toti vor, taci in plm din gura.

am pus la punct, in mare, baza petrecerii, adica drogurile, si am draftuit o lista de invitati care de la al doilea rom ar fi dispusi sa respecte tema.

bine, acum, pe masura ce scriu, imi dau seama ca nu va veni nimeni, pentru ca lumea se simte in viciile ei condamnabila si rusinoasea oh, vai.

probabil pentru al multulea an la rand, va trebui sa ies si sa dansez sa bem si sa inhalez prafuri. ok, voiam ceva special.

da' daca n ai cu cine???

#soneedyourlovesofuckyouall

a fi sau a nu fi mai batrana

mamele sunt o specie fascinanta a speciei umane, pentru ca, de la o anumita varsta incolo, se caca pe ele pentru orice cacat il intreprind copiii. io s un exemplar facut traziu, pentru vremea aia, 28 de ani, da te ncolo de babaciune.

'cine plm te crezi sa vorbesti asa cu mama?'

dar vad mame panicate in spital, cocolosind si inhiband copii cu hiperprotectia lor. n am zis o eu, a zis o medicul curant. femeie, daca ar conta. sunt unii copii care nu vorbesc, nu misca, nu coopereaza pana nu da MAMA semnul, si nici atunci. MAMA vorbeste, MAMA explica, MAMA are cearcane adanci si negre la 34 de ani, si nu l poate face nicicum pe copil sa discute cu nimeni, prin nici un indemn, chicotind, chipurile, rusinata, de ce sfios e copilul, cand, in pula mea, e clar unde e problema, aha, in familie. penibil, MAMA, penibil.

am intalnit azi o tigancusa de 24 de ani, cu o fetita de 6 ani. mama aia avea genul ala de privire blanda de om bun, nu ingrijorare, nu nemultumire, nu superioritate cocalareasca, cum te ai astepta sa gasesti la tigani. doar duiosie si cooperare. foarte importante in domeniul medical, ambele.

iar fetita, nu ca ma laud ca pe 21 mai se nasc semi genii, dar era mai dezghetata decat cei 2 babalai mai mari decat ea din salon. 'dar, vai, dea, baietii se dezvolta mai tarziu'. asta pentru ca mamele sunt nasoale, ii protejeaza si pupa n cur si nu le inspira nimic din ce ar trebui sa insemne dezvoltare sociala. fetita aia era de 20 de ori mai skilluita in comunicare decat baietii.

'dar, dea, fetita aia va face trafic cu genitalele ei mai incolo, doar pentru ca stie sa vorbeasca si sa vrajeasca.'

asta, te rog, nu te ar fute pe tine grija nici intr o mie de ani. un copil inteligent e un copil inteligent, indiferent de sex. doar ca mi s a parut mie ca baietii sunt un pic mai inceti la minte si skill. viitori virgini, probabil.

'dar, dea, tocmai ai sexualizat niste copii de 6 ani'.

te am intrebat cumva daca vreau sa ti descriu cum arata goi, nu ca as sti?

mamele de baieti sunt de departe cel mai rau soi de parinte. pe locul doi vin tatii de fete, din motive evidente de been there, done that. oh, fuck me, i m responsible for shit now, fuuuuck!

trecand peste descriere primei copilarii, mi se pare ca niciodata mamele de baieti nu vor fi multumite. mamele de fete se multumesc mai usor.

societatea a dictat ca pana acum, barbatul sa aiba grija de femeie. gresit. si, de asemenea, a dictat supunerea femeii. se schimba nume pe acte, iar, gresit pe 1548 de planuri. si a mai dictat privirea ei ca pe un obiect eminamente sexual. se intampla de prin scoala generala, daca nu din gimnaziu. maricica se da cu tush, ce tarfa penala. sa i sugi pensula maricicai, ce zici? mioara poarta bretele, sa o fut pe marioara si sanii ei inexistenti, ce sexi e cand roade cu dintii aia abia aparuti un creion,

mamele de fete se multumesc ca asa li se a zis. te a luat? alaluia, jackpot. nu.

sa revin.

nu vor fi multumite pentru ca in liceu nu le convine sa iasa baietasul, si asa sfios si needucat social cu una mai mica. cum, tarfa aia de casandra de la 9c? 14 ani? abia are buletin!

mama, nici macar nu ne pupam!

taci, mihai, stiu eu mai bine.

apoi, la facultate, dau peste tarfa aia de ramona cu un an mai mare, care vrea sa i corupa scumpul puisor cu pasarica ei vulgara, umeda, stramta si -insert porn fantasy here-.

nu e bine sa fii mai mica, ca esti proasta, nedemna, si nu e bine sa fii mai mare, ca corupi, pervertesti si abuzezi pui de crin imaculat.

fost in ambele perspective, pe femei nu le multumesti niciodata.

asa ca mi am propus ca, in loc sa cad in pacatul vreuneia din tabere, nu mai bine mi vad eu de pina colada mea pe undeva, futandu ma cu cine am eu chef, nepasandu mi cu cine mi se fute copilul, pentru ca acel copil nu va exista?

sexy moherfucker, come here. only issue is, i m not a mother, will you take me then?

facultate-protest-sala

ha, glumesc. evident ca o sa anunt public ca am participat la operatiunea #rezist, dar nu i pasa nimanui de asta. si evident ca inca ma zbat in iadul asta de facultate. e un an oribil de greu, mai e inca jumate, si ma mir ca am trecut cu o nota mai mult decat onorabila materia care mi a provocat cea mai mare frica, chirurgia. si mi a si placut. e destul de ciobaneala in sala de operatie, pacat ca stai prea mult in picioare. plus ca io s genul ala care pleaca cand se suna de iesit. nu ma platesti, im out. de asta mi pare rau ca nu pot sa ma fac chirurg. oricum se ia pe la urma, nimeni nu vrea sa munceasca cinstit, toti vor sa examineze ochi, bube, pasarici. si sa puna tztaze. fiecare cu pasarica lui, ce mai.

dar nici de asta nu i pasa nimanui in afara de mie.

oricum, revelatia inceputului de an e ca merg la sala. ma apuca varsta din urma. adica, tresa incep sa ma dau cu crema pe toata suprafata, mai ales iarna pe maini, nu doar fata si gat, tresa ma demachiez cu mai mult spor ca pana acum, ca ochii is destul de sensibili, tresa tresa tresa.

am zis in gluma anu trecut ca inainte sa ma marit cam cu un an ma apuc sa mi tonific minunatul posterior. de maritat nu se va petrece, ca nu ma grabesc niciunde, dar de antrenat, treb, ca treb. pai numa maine nu fac 30j de ani si mi se reduc arderile, si asa anemice, cu 50%. e si post, multe fibre, vegetale, mancare searbada, bleah, yuck, e la fix.

am vreo 5 saptamani deja. nu s genul sa alerg ca o curca pe banda, si nu s o lesinata sa fac pilates, ca tocmai am zis mai devreme ca s genul mai ciobanos. is cu muschii, cu flexatul, cu greutati, cu rezistenta, chestii mai utile pe termen lung ca 4 km de bicla.

de slabit, n am slabit decat vreun kil. poate am pus unul, dar e fibra pura. celulita s a diminuat cu 80%. burta s a miscorat simtitor, blugii nu ma mai strang pe solduri, nu mai am aripi la triceps. anul trecut, la mare, eram super scarbita de cum aratam in singurul selfie pe care mi l am facut. n am luat nici o masura, am preferat sa fac foamea, decat sa dau banii pe sala si sa ma plimb juma de bucuresti pana la gym. ( la gymuri de pokemoni m as duce, da la gym pt mine, neam 😒 )

dar am primit de craciun un cadou de asa natura, o oferta nerefuzabila.

am avut emotii, nu mint. am zis ca hai, incep de sapt viitoare, sa mi dau o sansa sa fac ceva, orice, singura acasa, sa mi intru n ritm. am facut un nimic acasa, evident.

oau, si am ajuns acolo. m a muncit baietasul ala ca pe hotii de cai. o ora in care mi am tras sufletul numai cat mi am relaxat 5 minute spatele. stiam ca s buna la abdomene, si chiar sunt, la astea, la genuflexiuni si stat in plansa fac performanta. dar m a pus din prima la flotari din alea de baieti, de am zis ca mi dau duhul.

dar da rezultate. am spate. coapse tari. mama, m as pupa pe abdomen inainte de culcare. ma gandesc de 2 ori inainte sa bag un patrat de 70 kcal in gura, ca am dat ca nebuna la assault bike vreo 2 minute pt 20 kcal. biclele din magazin, de acasa, sunt niste minciuni ordinare. pai io faceam 20 intr un minut. si nici nu lesinam de la efort. deci, sfat, mergeti la sala.

pana la ziua mea, in...3 luni, cand ma duc si la o nunta, pt ca, de ce nu, de ziua mea dau bani la altii, o sa am primul beach body de cand lumea. io am cam aceeasi greutate din liceu, m am conservat destul de bine, da se vede urat, ma, frate, pe burta, pe brate. grasimea cantareste putin, se extinde peste tot, dar fibra... sfanta fibra... e incomparabil aspectul.

whoaaaa, si era sa uit, cica anul asta se fac 10 ani de la terminarea liceului. SI EU TOT IN SCOALA, as fucking predicted!

lol. cred ca ma imbrac in aceeasi rochie ca atunci, ca oricum is zgarcita. am 3 rochii de petrecere si o sa mi iau o a 4a doar pt ca mi s simaptici oamenii la care merg la nunta in august. nu pt colegii de liceu cu care tot m am vazut. si va fi reciclata pt septembrie, no worries.

my lil miracle

Viitor

iubitul meu este un barbat minunat. ii calca in picioare pe cei de dinainte prin insesi prezenta sa de spirit. nu mi cere mai nimic, ceea ce e absolut minunat, si e nu doar deosebit de amuzant si de inteligent-delicios, ci si foarte drept. nu ma impac 100% cu dreptatile lui, dar recunosc ca om ca el n am mai intalnit. asa, sa ma joace, sa ma provoace, sa ma incite si, din pacate, sa ma certe.

iubitul meu este un tip minunat, care stie sa spele,sa calce, sa gatesca, si sa evite demonii uleiului si ai caloriilor fara sens, sa faca patul si sa mearga la slujba pe un salariu extrem de mare, mereu la sala pentru a tine in frau poftele.

dar iubitul meu, din pacate, este familist.

eu sunt departe de acest concept.

eu il iubesc.

si el ma iubeste.

dar lui ii trebuie un pui de om sa l faca complet in aceasta viata, si eu nu sunt capabila sa
i ofer asa ceva.

iubitul meu este un om minunat, si n as renunta la el nici macar o secunda

pana mi aduc aminte ca, probabil, va trebui.

Prin spitale 2

m a miscat, de fapt ceva, pentru cam un minut, si nu, nu era drama celor internati. lacrimile lor discrete sau speranta ca noi, studentii la medicina vom ramane in tara. asta chiar m a facut sa rad intern, adica, de ce am face o?
teroarea mea erau gaurile. vedeti voi, fac practica pe sectia de dermato venerologie, si vad un kil de gauri de pe zi.

de ce vad gauri? din neglijenta. ulcere gambiere suprainfectate cu psudomonas sau piocianic, virand in culoare de la galben puroi pana la albastru voma, trecand prin verde putrezit. it's all there. gauri in carne vie cat 2 palme puse cap la cap, bandajate, vechi de peste 20 de ani. a cui vina o fi?

de ce vad gauri? din hazard. sunt oameni imobilizati la pat, cu gauri cat pumnul deasupra fundului, de la nemiscare. si gauri in talpi de la un lichen plan netratat la timp. nu au rude. a cui vina o fi?

de ce vad gauri? din indiferenta. peretii au gauri, sunt gauri langa chiuvete si in saltele, in gresie si tavan. a cui vina o fi?

de ce vad gauri? din speranta. ca cineva face bine, taind, excizand si cauterizand buba aia nemiloasa care ar putea sa ia viata. ca se deschid norii si bate raza sperantei peste tine si te ajuta cu inca niste ani. e o gaura dupa buba. al cui merit o fi?

e o mare gaura in sufletul meu, vazand atata mizerie umana in jur, atata boala si atata speranta, cand in loc de anamneza ti se relateaza ce le fac copii si nepotii, in alte tari. si trebuie sa ai daca nu empatia, macar rabdarea, de a i asculta pana la capat. a cui ingaduinta o fi?

gaurile ma scarbesc, si, mai presus de asta, ma sperie. sunt o lipsa de substanta, fie ea biologica sau emotionala.

intrucat n am ajuns la nivelul de medic real, inca, o sa tot dau peste gauri in viata mea de zi cu zi.

eu sunt una, si nu pot astupa atat.

puteti, va rog, sa nu va imbolnaviti?

si, atunci, al cui merit o fi?

Nu stiam

se intampla atat de multe rahaturi in lume, ca mi e destul de greu sa le urmaresc pe toate. o sa incerc sa fac o sinteza de chestii care ma enerveaza, de ce, iar concluzia o voi baga la final.

se tot povesteste de 100 de mii de ani, de ambele parti, de alaptatul in public. concluzia maselor: 1. e scarbos. 2. fac ce vreau, ca tzatzele pt asta au fost facute.

rezultatul meditatiei? 1. e scarbos.

ai o tzatza mare, umflata, si neutilizabila sexual. ai dat deja nastere unei fapturi care te seaca de puteri, nu te poti reproduce inca, nu ne interesezi, nu esti futabila. invata sa traiesti cu ideea ca pt inca 3-4 ani, vei fi doar o tipa incercanata*, grasa, irascibila, nedezirabila sexual, decat pt ala care ti a plantat o in prima instanta. nu inteleg pentru ce lupti. e natural, desigur, la fel de natural ca toplessul meu, dar, vezi tu, nu intelegi diferenta subtila de target. vor fi intotdeauna mult mai multi cei care vor sa se reproduca aka cauta tzatze mari si goale de lapte, decat cei care au deja acest 'privilegiu'. menirea ta pe pamant s a incheiat, si orice idee care te ridica n slavi ca faci ceva normal doar iti va hrani egoul dezumflat de vergeturile aferente. barbatii vor sa se futa, nu sa creasca copii. nu redu lumea la conceptia ta bombardata de progesteron.

se tot povesteste de interzicerea costumului de baie cu draperie, burkini, in franta. concluzia maselor: 1. nu i poti interzice un om sa si traiasca viata cum considera, conform educatiei si religiei primite. 2. e un simbol de opresiune, misoginism, iar noi, intr o tara vest europeana, nu toleram asa ceva.

rezultatul meditatiei? 2. opresiune, fanatism, bla bla.

esti provenita dintr o tara profund religioasa, unde sexul e un pacat capital, unde a fi femeie e de cacat, unde parerea ta e valorificata zero, unde tu, ca femeie, trebuie sa ai grija pe strada sa nu cumva sa fii prea aratoasa/provocatoare/frumoasa/imbracata indecent?

welcome to romania. and also, muslim contries. maybe india. maybe. sa fii invatata de cand esti nascuta ca vei fi o casnica, incubator de copii, supusa barbatului, ca nu ai voie sa votezi, sa conduci, ca in momentele de relaxare te vei imbraca tot intr un covor, ca esti o proprietate schimbata contra unei sume de bani, a unui echilibru de putere, a unei aliante, ar trebui nu doar sa ti ridice nu doar semne de intrebare, ci si simptome de rage ( manie, nu mania). pai, avand atata putere in jurul cromozomului tau dublu xx, si sa accepti ceea ce un y predispus la toate bolile lumii, vezi hemofilia, hotaraste in numele tau e un semn de profunda trauma psihica. asta fac barbatii.

iti spun ca nu poti, ca n ai voie, ca 'nu se cade', ca nu 'asa trebuie', ca e pacat, si alte mizerii pe tema asta.

da ce ar fi sa ma intrbi direct pe mine ce vreau.

ah, n am voie sa fiu intrebata, nu contez, aparent.

cred cu tarie ca femeile alea nu si doresc sa traiasca asa cum o fac.

si cred ca am inteles ca sunt o tipa feminista. nu extrema, nu. nu consider toti barbatii inferiori, sau tembeli, sau rai, ca au doar intentii ascunse si rau in sange.

cred in egalitate. egalitatea desigur nu se masoara in forta fizica, nu fi naiv.

am inteles ca daca e nevoie de o schimbare, sa inceapa cu tine.

si de asta i am taiat o lui tata, odata. demult, si din scurt, cand incepuse ca ' tu nu stii sa...'. ba stiam.

si am putut.

* cunosc si gagici superbe, proaspat mame, care nu doar ca nu se complac, ci sunt si active social. io vorbesc de mmmmmmmmmmmarea majoritate.

In spitale

m am tinut destul de departe de spitale, pentru ca pute in ele. deschizi un frigider, si zici a dat o bomba biologica acolo, totul e putrezit, coscovit, nearesit, pentru ca, deh, curentul e boala primordiala a romanului.

m am tinut departe de ele pentru ca simt compulsiv nevoia de a ma spala pe maini, si e  departe de administratie sa mi puna la indemana in bai publice macar o coaja de sapun, o granula de detergent, o picatura de surfactant.

asa ca le am ocolit cu o scarba aroganta, stand chiar mai putin decat imi cerea curricula, privind cu mila si curiozitate niste cazuri mai mult sau mai putin interesante. mai nimic nu mi pare medical relevant. nici macar la raionul cancere n a fost nimic interesant. nu exista nimeni in faza terminala. i am cerut profului un caz spectaculos, si si a pus mainile la fata, cu inca vreo 10 colegi, concomitent, de cat de cinica pot fi sa fi cerut asa ceva. se intampla sa vreau sa vad ce drq e asa nasol in medicina. si inginerii isi smulg parul din cap de ce ineptii pot scrie ca linii de cod colegii lor. ah,, medicii se joaca cu vieti. dar cine a inventat expresia ' a te juca'? cineva chiar mai cinic decat mine, aparent.

prin urmare, dintre toate spitalele carora le bat culoarele din 2009 incoace, mai nimic nu mi a captat atentia. nici dureri canceroase, calculi biliari, renali, femei in travaliu, idem nou nascuti, adolescente mancate de cosuri. adenoame de prostata, hernii inghinale, copii cu febra 40 sau hiv, hepatite, rujeole, caderi de la balcon sau tentative de suicid. nimic, nimic, nimic.

absolut nimic nu ma misca. nu vad miracolul de a salva o viata pe nicaieri, vad doar sansa de a fi un bun profesionist si a ti exercita cunostintele pe teren. a pune in aplicare ce ai invatat timp de 10 ani, cu o marja de eroare care se intampla sa insemne moarte. big deal.

ma fascineaza schizofreniile, sociopatiile, bipolaritatea. mi au placut lamele interpretate profesionist, din nefericire pentru pacienti, cu diagnosticul de carcinom.

acum, vazand ca nu mi pasa de adulti, cu atat mai putin de copii, si chiar si mai putin de chinurile unor moshi, ma intreb daca nu cumva trebuia sa repar labutze strivite de la niste catzei pe care nu i voia nimeni.

traiesc cu acest blestem asupra capului, de a fi medic de oameni, si a avea mai multa empatie fata de animale.

macar alea iti sunt recunoscatoare.

It's all good, as shitty as it may sound

aceasta a doua facultate mi-a mancat si ultimul lob de ficat functional, vreo 4 luni, dormeam in fundeni, la propriu. pe de alta parte, mi a crescut cu 5% aroganta. nu ca nu stiam multe si inainte, dar acum stiu multe despre si mai multe, si cu baza si mai stiintifica.

pentru ca prima mea facultate a fost un esec, mai mult sau mai putin. am ajuns la concluzia ca lumea prefera sa faca orice in afara sa si repare dintii. varuiesc, isi iau tzoale care se deshira a doua zi, isi umplu cosul cu kile de rosii pe care nu le vor manca niciodata, merg la filme infecte dupa care as iesi la jumate de ora, arunca banii pe blinguri ieftine de tinichea si merg la festivaluri de muzica unde stau folcloric in namol. sa nu vorbesc de faptul ca merg la bulgari. merg la bulgari, cwaie!

le pute gura de la un metru, stau cu placa de 3 degete pe dinti, sangereaza cand zambesc si stau umflati de antibiotice under the counter, doar sa nu. m am saturat de simandicosi cu aere perfecte de perfect impliniti profesional, cand eu stiu ca cu gura aia tip wc vor pupa un partener sau, mai rau, vor face un oral. sa nu ti bagi streptococii in vaginul meu, palite ar focul!

asa ca m am reorientat. 

deci, fiind inca studenta, cum, in gluma, spuneam acu vreo 9 ani, printr a 12a, mi am luat un job de vara. lucrez mult, 10 ore pe zi, cu public feminin si e rasu-plansu. 

sa va explic. 

stiam de mult ca femeile sunt complexate de cum arata... dar mi am luat o dita palma in muie cand am vazut ce fel de femei sunt complexate de cum arata. mereu am crezut ca doar alea super grase si slinoase care nu se machiaza ar trebui sa se simta rusinate de faptul ca nu incearca. dar astea sunt femei atat de frumoase, blande, slabe, inteligente, haioase, bune la suflet, darnice. si stii ce le complexeaza? n o sa ghicesti.

celulita. 

trag de ele si de niste aripioare semi existente, si tin diete care mai de care mai elaborate, cu sfintenie urmand sfaturile a N nutritionisti, mergand la sala si pierzand si cu mine cam o ora jumate de cateva ori pe saptamana.

pentru niste afurisite de gropi pe buci. 

cui plm ii pasa de 4 gropite pe buci cand le am auzit vorbind, fiind naturale si dezinvolte, cu pasiune despre ce fac, fie ca dansau, mergeau la birou sau decorau case. cresc copii, alearga intre soacre, isi ajuta iubitii sau sotii, isi fac timp pentru ele la mine in salon. 

erau mult mai castigate daca mergeau la o prietena sa joace septica la 3 pahare de vin, sau mergeau la o plaja, sau stateau acasa si holbau ochii pe net la retete. multe stiu sa gateasca foarte misto, dar in nici un domeniu nu te opresti din invatat.

sunt atat de naiv de bune fetele astea, sa creada ca niste vibratii le face mai slabe. ca niste lungimi de unda si niste grade in plus, in afara unui pahar roze, le vor face mai usoare, incat imi pare si rau ca nu le voi putea urmari viata de acum incolo. 

for the record, pe mine, known fact, m a complexat mereu burta. am o coloana super scobita, stau cu fundul prea inapoi, si par mai grasa decat sunt. asa ca ce am facut pentru a remedia problema?

exact, fuckers, mi am tras pierce in buric. sa moara dusmanii, se stie!

Jurnalul unui Adam - Fake

de anu trecut de la ziua mea, da, zodia germeni, logic, am proiectat, ce i drept, destul de rar, un jurnal adevarat de barbat. cu tot ceea ce inseamna acesta, de la mici scapari sentimentale, pana la scenarii destul de explicit sexuale. mizeria la care tocmai de am dat scroll de 5 ori si am ajuns abia in februarie - am scris asta in martie, la nervi- si-o arde 'ADAM'. baby, adam nu e asta.

si, baby, nu vei fi niciodata adam, oricate gagici te vor shareui si oricate doamne de varsta a 10a, sufleteste, se vor identifica cu tine. adam nu e radu f.  adam nu e otrava. adam e raw. e un barbat care scrie pentru barbati, prin degetele unei femei care va intelege pe fiecare mai mult decat va intelegeti voi. adam regeta. dar cu doza sa de logica. iubeste, cu doza sa de scepticism. te fute. dar cu doza sa de contraceptie. sa nu bagam sentimentele in banal pentru un milion de view uri.

cu alte cuvinte, domnul adam, 23 de ani, preocupat de misterul feminin, las o moale. misterul feminin nu exista decat pentru gagicile care nu stiu sa se exprime in vreun fel, sa flirteze, zambeasca, sau futa. si o ard misterios pentru ca nu vor sa se lege la cap cu mai mult, si citesc lacrimand, alineat dupa, de ce le a parasit unu.

hai sa va zica adam, ala real, fetelor, ca sunteti proaste. cu inteligenta emotionala la pamant. si ca mizeriile astea de barbati de se fac ca va inteleg, scot pizde siliconate si buzate in oras din banii de pe traficul vostru. sau, poate deosebit de urate, spumant de urate, dar atat de degajate incat ai vrea si tu sa incerci sa porti mizeriile in care se imbraca. sau sa asculti mizeriile pe care le asculta. sau sa citesti mizeriile pe care le citesc. ah, nu citesti? fuck my argument then.

hai sa mai citim mizerii, pentru ca, plm, cineva ne intelege. nici cat negru sub unghia aia pusa la salon, de fapt.

exact... nu...si il doare in pula. ii va durea in pula.

EU SUNT ADAM.

si daca e greu sa ma inghititi, ghinion.

partea buna e ca macar nu am falus, ca restul care va face sa il sugeti.

Cea mai intrebare

aia in genunchi sunt eu, cautand motivatie si diamante. sa purcedem, zic.


anul asta tre'sa merg la 5 nunti. una, daca era sa fiu single, pentru ca restul de 4 vin prin tranzitivitate. odata cu cuplul, vin banii dusi pe apa sambetei.

barbatii, cand se hotarasc sa si o tina in pantalonii doar uneia pentru forever and ever, ii pun EI o intrebare vitala. o stiti. e replica aia de ma face sa vomit intern, de parca nu m as prinde far' de cuvinte, cand imi strecoara stangaci inelul pe inelarul drept.il iert, si eu sunt la prima incercare.

de fapt, la a 5a, daca e sa o luam matematic. sunt foarte matematica in timpul liber.

m au cerut iubiti in lung si amanti in lat de nevasta si le am zis tare, raspicat, gafaind si orgasmand, ca da, i as  lua la o tura perpetua. pentru ca, vezi doamne, in momentele alea ii iubeam, ma credeam in stare sa le promit, si, din pacate, simteam ca m as fi tinut de cuvant. lectie de viata, niciodata sa nu te gandesti la maritis post-sex, post tequilla si post dans. pentru ca fiecare in parte dureaza 5 minute, dar mariaj e pe viata.

dar divaghez. si baietii aia de 20-30 de ani ma intrebau candid,  daca nu vreau sa.

oho, ba voiam. si inca cum. sunt o iubita super misto, fac curat, gatesc, arat ca'n visele porno, si invart cearceafurile cu nimic mai prejos. m ai vrea de nevasta, intreaba i pe aia de i tot mentionez pe aici pe blog daca n u i asa.

problema mea intervine in momentul de mijloc al casatoriei. ca te intreaba o matusa, o bunica sau o mama cand le gratulezi cu un nepot de mai stiu eu ce grad, viata, perfect normal si barfitoresc-expectativ. in momentul cand domnul sotz isi va manifesta o dorinta arzatoare de a ma transforma din sotie, amanta, iubita sexy, in mama cu program de sters scuipatul de pe haine si dus la gradinita, am o problema.

parca, daca nu ma insel, m ai cerut de nevasta. nu de vas purtator, nu de alaptatoare, nu femeie de serviciu la scutece, voma si urlete isterice, de cauza necunoscuta. nu de supraveghetor de teme si avion cu motor de mar ras sau cereale cu lapte.

nu m ai cerut sa mi sacrific corpul cam un an, daca am noroc sa am motivatie de sport, pe altarul vergeturilor, al scurgerilor in sutienele mele de satin, al diurezei si scutecelor de adult,cearcanelor si izolarii de lume.

mi se pare ca m ai cerut de nevasta, si nevasta inseamna, dupa mine, cu totul altceva.

prin urmare, ori ma ceri cu tot tacamul deprimant de viitor, caz in care voi raspunde raspicat nu, ori ma ceri, ca la carte, de nevasta, si doar atat.

nevasta nu inseamna mama.

ori le combini in exprimare, ori get the fuck out.

ah, si daca le combini, tot NU va fi raspunsul. cine drq vrea sa stearga ckt cativa ani buni, in loc sa bea coktailuri la therme?

Pierdut

in noptile alea in care dormeam calda langa tine era liniste. cald in calorifer, miros de pomelo in aer, o cola-zero- rasufla pe sub pat. un sufletel rasufla obosit, protector, langa mine. prin somn intindea bratul, ma cuprindea puternic si ma tragea langa el, maraind un pic a 'de ce esti la 3 kilometri de mine, locul tau e aici!'.

ma gandeam zilele trecute la cat de mult si de disperat, si de nestapanit l-am iubit pe (guess who?). enorm. am suferit ca un catar luni intregi, ani poate, nu stiu, cred ca ma amageam ca mi a trecut. mi am scos intre timp din cap ideea ca voi mai gasi ceva similar viata asta, parea hopeless si inutil, asa ca am asezat o pe raft, la prafuit. ce nu stii nu te poate rani.

si apoi a venit el. si a fost atat de bine. mie nu mi placeau unele cluburi. am mers in ele. nu mi placeau anumite spirtoase. le am tolerat cu placere. nu frecventam mamaia din principiu. abia astept un rasarait pe kudos. am reusit sa vedem un singur serial, spre deosebire de alte dati, cand pierdeam weekenduri intregi in casa, crescandu ne soldurile cu pizza si cartofi prajiti. ieseam la date-uri si se mira lumea ca inca facem asta, si in definitiv, de ce nu. am descoperit localuri noi, strazi noi, hobbiuri noi. nici iarna nu ma enerva la fel de tare, nici vara n o asteptam cu atat entuziasm (vorbesc prostii, nu ma crede, summer rulz 4eva!)

e departe. si e frumos si ii cald, cum ii e si acasa. e lumina, si roua, e rapita si liniste. e salbatic, vast, verde, si atat de departe.

data viitoare o sa ma duc si eu cu el, sa mi impletesc cununite de rapite italiene, sa ma tavalesc prin lanurile alea pe 1 metru patrat pana mi patez rochiile, sa ma pup cu el pe un deal strain, si sa fac poze macro.

nu-mi convine deloc sa stau singura, ma simt pierduta fara el. dar imi place dependenta asta. n as schimba o pentru nimic. ce exista atunci, candva, demult, pare atat de superficial si insignifiant. nu inseamna ca nu respect toate relatiile reale. - pe ei, eventual nu ii respect, ca mi au dat si motive -

ei, deci, pana una alta, dragostea vietii mele haladuieste intre o florenta urbana si o vale rurala, respirand aer strain, slava cerului ca nu are alergii.

daoaaamne, sa nu mi se piarda prin vreun bistro p-acolo, sa nu l mai gasesc...

Despre sociopati

am facut in viata niste alegeri decente, precum si unele extrem de proaste. exceptand faptul ca cele 3+ relatii ale mele n au dus decat la concluzia ca dobitocii vor fi dobitoci si peste ani, am avut niste aventuri obositoare, de doua ori chiar, cu niste sociopati. diferiti. de ce sa fii inteligenta, la urma urmei, daca nu ti iei vreo doua n bot, de control? sa te tina cu picioarele pe pamant.

desi dupa primul, pe care l am identificat cu destul de multa greutate, data fiind vina pe care mi o imaginam si asumam pentru esecul balciului, imi vine sa ma dau de pereti ca nu m am invatat cu totul si m am bagat cu capul inainte in al doilea.

punctele comune au fost clasice. un sarm social deosebit, un apetit sexual putin spre deviant, si foarte, foarte multe acuze. eu eram cea perpetuu vinovata cand ceva nu mergea. ori ca era bagajul meu de barbati, ori felul meu  de a gandi, mereu mi se cerea sa mi indoi ceea ce stiam sau credeam, in baza unor false argumente semi pertinente. baietii se pricepeau la argumente. si eu, si de aici, o mie si una de scantei. inca nu ma abandonasem atat de final incat sa le cedez cu totul.

mi am sustinut terenul in fata prea multor adversitati. dea, ma inseli. dea, ma minti. dea, esti agresiva. dea, nu esti diplomata.

si, stii ceva? pentru cam 5 ore, le dadeam dreptate. proasta am fost.

venea unu la mine si mi spunea ca o parasuta agata prin cismigiu cu rimelul intins, cu 15 kile in plus fata de limita admisa la carnaval e inofensiva pentru mine, in timp ce un prieten din 2008 e total nociv, si vrea sa ma futa desi nu se uitase in niciun fel deplasat, macar, la mine.

venea unu la mine si mi spunea ca ma iubeste profund. in timp ce isi furisa tarfa departe de ochii mei, pretextand ca munceste - masina nu era acolo-, ca inregistreaza -masina nu era acolo-, si ca e acasa -masina nu era acolo.

imi zambeau larg si mi spuneau ca eu sunt de vina, ca nimic nu merge pentru ca eu nu inteleg, ca eu vreau sa i schimb si vreau sa ma impun. si i am intrebat... din toti cei 1000 de barbati cu care spuneau ca as fi avut de a face, cum se explica ca nu am avut probleme de limite si de intelegere a spatiului personal, a orelor si numarului telefoanelor, si, mai ales, a numarului fostilor, decat cu voi, psihopatilor?

e deosebit de greu sa le faci fata. am avut pretentia ca sunt puternica, dar nu suficient cat sa ma aduc singura in pragul nebuniei si lacrimilor fara valoare.

primul a plecat amenintandu ma cu politia. de parca ar fi venit vreodata. ii multumesc pentru faptul ca mi a arata ce inseamna un bluff facut de un sociopat. atunci nu i am facut neaparat fata. doi ani mai tarziu, al doilea ma ameninta cu duba maro. am stat semeata si sfidatoare in fata lui, pentru ca stiam deja finalitatea flasca, precum penisul lui, a amenintarii. desigur, nu s a intamplat nimic, in afara de un scandal domestic.

acum, unul din ei repeta pentru a 100 a oara facultatea, rugandu se la zeul dietelor sa i dea inapoi zeita blonda si apetisanta de care s a indragostit. si copilul mort la 6 luni de sarcina. probabil. zic si eu, care, desi l am cunoscut prea putin, stiu cat de superficial e. incredearea sa in sine e la pamant. ma-sa la parasit cand era mic si, ramanand doar cu tac'su, n are incredere in femele nici cat un varf de ac. bine, are incredere in alea care i se supun. eu n am reusit sa i dau satisfactie.

celalalt se lupta cu o voce comuna cu pretentii de x factor, vezi sa nu, si geloziile pasiv agresive ale celei in care are increderea suprema. a semanat in jur doar impresii, din pacate, pentru argumentul meu, persistente. nimeni n o sa l creada prea curand ca e sarit de pe fix. desi fosta lui ma avertizase, indirect, cei drept, el relatandu mi convorbirea dintre ei, ca e nebun. mi s a facut concomitent scarba de mine ca i l am vrut, si mila de ea, ca l a suportat. sper sa ne fie amandurora mai bine.

are obiceiul sa sune fete in miez de noapte, seducandu le ca sunt minunate, unice, irepetabile, ca vrea neaparat sa le iubeasca si sa le faca un copil, dupa care barfeste ca o tzatza ca de fapt, vezi doamne, ea era aia care se grabea ca fata mare la maritat si shmotru casnic si uter gravid. asa a zis de mine. pentru ca e atat de nesimtit si lipsit de imaginatie, ca sa nu mai vorbim de demnitate. poate de asta el creste intruna in ani, in timp ce gagicile pe care le agata stagneaza pe la 18-22. pentru ca doar alea s atat de necoapte la cap incat sa-l mai creada.

sociopatii nu vor fi si nu pot fi staviliti usor. se insinueaza pe sub pielea ta prin complimente si adulatii, te privesc fix in ochi si te mint ca la carnaval. iti portretizeaza o lume ideala pe care o tot amana din lipsa de timp sau chef, facandu te sa speri, loop dupa loop, la altceva.

sociopatii nu au decat forma fizica. psihicul lor e grav avariat de probleme familiale, lipsa de incredere in sine derivata din incidente din copilarie. iti vor spune povesti cu care te poti identifica usor, dar nu au empatie pentru problemele tale.

sociopatii te vor face mereu sa crezi ca e vina. ca tu esti aia proasta, inchisa la minte, neintelegatoare si nedispusa la compromis, cand, in realitate, ei sunt cei care indoaie zilnicul dupa propriul lor plac.

sociopatii au sarm. sexual. glume.

dar, la sfarsitul zilei, au nevoie sa foloseasca pe cineva pe post de perna.

si, sincer, proasta sa fii daca i te oferi.

Melodiile lor

cine a fost mai intai? vlad sau alex?

vlad.  chilian- zece. https://www.youtube.com/watch?v=DQbv1HS47qs
cand m am desparit de el, la 18 ani, aveam un imens gol in suflet. pentru ca stiam ca viata mea nu va fi fost alaturi de el. nu era prost, urat, eram eu prea wild.

alex. eagle-eye cherry- save tonighit. https://www.youtube.com/watch?v=zHxnm1-gVS4. l am iubit de aproape m a omorat. asta era piesa noastra. apoi iris- baby. https://www.youtube.com/watch?v=jH_bgVU3X5Q. apoi vanatoarea regala. https://www.youtube.com/watch?v=PASfjWpxi94. pentru ca femeile s mereu cele mai tari. n are ce sa ne doara.

fling. stereophonics- indian summer. https://www.youtube.com/watch?v=qcguxHc4hiU. a durat fix ca in piesa, o vara, dar de futut la cap, ma futu pt eternitate. bou om, dumnezeule.

cosmin. queen- don t stop me now. https://www.youtube.com/watch?v=OPx-nUqLMtc. pentru ca eram invincibila. eu, nu noi.

radu. prada de razboi. https://www.youtube.com/watch?v=teFc0AeZxgE nu ca i a pasat de mine, dar din nesimtire, se pierde bunul din casa.

b. orice mix. merge tot. blana pana dimineata. oakheart, jack, rstandard,iar restul il pastrez pt mine. cum ar veni, https://www.youtube.com/watch?v=HFpGBQbTMlo

Jurnalul lui Adam - Delia 1

n am sa inteleg in viata asta multe chestii. de ce nu ma apuc niciodata de invatat la timp, de ce exceptia confirma regula, de ce unii se dau cu saniuta si unora le place soriciul, de ce femeile cu verigheta se transforma radical, de ce au trebuit sa moara atatia copii.

si nu am sa inteleg, printre lucruri mai importante decat de ce unii n-au invatat sa decline sau conjuge pana la 20 de ani, de ce femeile, cu precadere, stau in relatii abuzive.

am auzit de cateva ori argumente slabe, de genul ca nu am unde sa ma duc, ca nu e loc la centru, ca n am pe nimeni pe lume, ca a amenintat ca ma omoara. totul se pedepseste, iar monstruozitatea infecta a unuia care imparte pumni si picioare ca la sala de lupte, aceasta flegma pe obrazul nostru, cu atat mai mult.

abuzul sexual, iarasi. sa stai ani intregi cu frica ca nu cumva sa se deschida usa sa vina unchiul ala slinos sa te atinga ma ingheata in perplexitate.

iar radacina... filetul cel mai fin poate al rusinii colective masculine, apogeul alunecos al parsiveniei, este abuzul psihic.

era colega cu mine pe la facultate....sau poate la liceu, cine mai stie... statea intr un colt (da, era facultate) si butona rapace telefonul, schimband 5 nuante de rosu pe fata, 4 frecvente de vibratie de buza si cateva tentative reusite de a nu bushi in plans. pleca prima, grabita, cu ochii in telefon, mai sa intre in scaune, nu preda niciodata nimic la timp, lipsea mult si lua numai 6. ei, acu, nici eu nu eram super performant academic, dar ea... departe era de portretul nimfei care se cocota la miezul noptii pe servetele, tocuri, sau in vreo poala. pur si simplu, lipsea.

nu stiam nimic de ea, si era mult prea introvertita sa incerc macar. vanatai n am vazut niciodata, nici umflaturi, nici nu se retragea dureros cand o bateai pe spate sau o strangeai de mana. zambea sincer, temator, mai facea glume, dar fix cand se dezmortea, in virtutea starii de spirit, se scuza vioi si se cufunda in butonat iar.

l am vazut de cateva ori. inalt, barbos, elegant. imi venea sa l imprastii pe pereti si sa l mangai nitel cu un contraunghi pe ochi. fata era pur si simplu topita n papuci dupa dobitocul ala, strangand la piept si bratul lui si telefonul, iar el se uita cu scarba deasupra capului ei in jur, suflandu si superioritatea stupida peste etaj. calca-l-ar un tir plin de acid sulfuric pe mucosul ala impertinent.

altruismul nu ma lovise intr-atat, in schimb, curiozitatea, da. femeia aia trebuia scoasa de acolo, rapid, urgent, aventuros. nu i vina mea ca am citit foarte mult in copilarie.

asa ca am chemat o la un suc. normal, m a refuzat. am insistat. refuz iar. stiam ca mizerabilul ala o perpeleste pe focii geloziei, si ca doar orgoliul lui ranit de o femeie nesupusa l va infrange. asa ca am jucat si eu murdar. ii trimiteam sms uri flirty, alintand o din senin cu frumoaso, ii spuneam ca a fost o dulce sa ma ajute cu nush ce curs, ii promiteam cafele dulci ca zambetul ei. la cele mai nepotrivite ore. odata si-odata, mizerabilul va face scandal si va pleca.

negresit, o saptamana mai tarziu, ma suna, urland isteric la mine ca i am gonit fat frumosul. stau rabdator sa o ascult cum isi desearta copaia de frustrari pe mine, imi cer politicos scuze, o mai ascult cateva fraze, si inchidem. o priveam pe furis a doua zi, partial trista, partial alerta.

lucrurile s-au ameliorat ulterior. chiar am discutat fata in fata, cu cate o bere. i am spus ca-mi venea sa o scutur putin sa i treaca gargaunii,si mi improsca jeturi de fum mentolat in reprize de ras.

era misto gagica. scapase de poveri pe cap

iar cateva luni mai tarziu...

Pinterest

Site ul asta e minunat pentru un om cu ocd ca mine. te organizezi cum vrei, strangi cat ai chef, poti salva pentru un review ulterior, iti da idei, iti trezeste sentimente, te face sa razi. da, pinterest e minunat.

si stii ce mai e minunat? faptul ca te face sa te gandesti.

il iubesc, aparent. tot ce i pe site ul ala mi aminteste de el, de aia zic. o rochie frumoasa pe care sa mi o dea jos pana sub sani, sau niste blugi prin care sa mi apuce pofticios fundul. o pereche de pantofi inalti pe care sa i pastrez in picioare cand mi le incolacesc in jurul lui. un machiaj si o tunsoare care sa l seduca din prima clipa.

o destinatie de vacanta extrem de fotogenica pentru el, ultra relaxanta pentru mine. o canapea acoperita de perne cu design urban, o camera in linii moderne si minimaliste, in care ne vom certa pentru o ora si, uitand de unde am plecat.

o reteta delicioasa in sos dens umami sau un gratar cu minus 100 de calorii, stropit doar cu lamaie, plus un macaron mov intr-o cutie origami handmade, cu funda handmade.

un citat de dragoste care ma duce cu gandul doar la ochii si zambetul lui, si la relaxarea totala pe care o are langa mine most of the time. un citat de despartire care ma duce cu gandul la niste umbre schimonosite, de dupa care apare insa tot el.

un inel.  o rochie ivorie model zeita din grecia.

o data. sau, poate, 500 de dati.

un singur EL.

Fericirile unei casnicii nefericite

Pe M. n o ingrozea nici un fel de schimbare. asa fusese de cand era mica. o groapa de noroi? hai sa o sarim, chit ca nu avem pasul suficient de mare. un gard de sarma ghimpata? ce poate sa se intample mai rau decat un pantalon rupt in cur? un corcodus inaccesibil? ce cacat poate sa mi se intample daca ma zgarii de o urma de clei? odata aratandu i se o posibilitate neexplorata, zgandarea in creier la rodaj maxim pro si contra urile. nu i pasa. toate bubele fac coaja. 

felul acesta al ei de a incerca sa si asume riscuri fusese de la inceput o optiune hazardanta. se ghida dupa instincte primordiale, si fiecare decizie de a se arunca brusc, de exemplu, in marea de 18 grade, ii aduceau de asemenea satisfactii si regrete. ambele pe termen la fel de scurt. 

pe M. o cucereai cu o replica bine plasata. avea niste standarde aproape absurde de inteligenta si fizic carora trebuia sa te conformezi ca sa te remarce. sa nu intelegi ca o cucereai definitiv. mereu isi pastra alternativele deschise, dar, pentru cateva momente lipicioase, era a ta cu totul, din vitutea unei inertii inexplicabile. clar, m. dadea mai multe sanse decat ar fi permis. statea si zambea, si participa, mulandu se pe interesele de grup, desigur, daca i satisfaceau gusturile. altfel, fuma tigara din tigara si bea pahar dupa pahar, dorindu si sa nu creada ca are dreptate in problemele dezbatute la masa. vedea prin argumente ca prin sticla. dar lumea se distra, si nu era locul ei sa strice amuzamentul. 

ea nu se uita in stanga si in dreapta, nu se raporta de nici un grad la majoritate. dimpotriva, o dispretuia. aprecia de zeci de ori mai mult individul. ia un alfa din context si pune i l in fatza, si fata asta putea sa scoata din el un beta, daca nu gamma, within minutes. asta era talentul ei. isi mula argumentele si probabil empatia pe context, si reusea. zidurile cadeau, mastile se aruncau. si daca nu de la sine, le tragea ea de limba. 

m. nu privea niciodata in jur. ura regulile cum uraste zgomotul unui motor turat in plin prost gust. si ura ca se ciocneau in ea doua ideologii. una, era ceea ce se astepta lumea ca ea, ca femeie, sa faca, si a doua, ceea ce si dorea ea sa faca. rareori coincideau. desigur, ea a cedat aproape unanim celei de a doua tentatii. nu i convenea ceva, striga tare, raspicat, in strada. bocea prin tramvaie sau se confesa vreunui suflet prin tren. isi suna fostii intepandu i despre pretioasele lor iubite tampite, argumentand, doar ca sa si ia o piatra de pe suflet. le scria femeilor cu care avusese conflicte fara vreun raspuns inapoi, doar pentru ca nu suporta sa nu afle vita ca e vita. ( apropo, te stii tu...esti vita )

pe m. au dezamagit o multi barbati, dar asa, la modul apa chioara de ploaie. ii placuse, altfel nu ar fi acceptat sa iasa cu ei. sperante nu si facuse nici in al doishpelea ceas. ii intuise cap coada, si isi stabilise siesi ca nu are sens sa i deifice sau condamne, din simplul motiv ca nu si i dorea cu adevarat. unii isi pierdusera capul si o cerusera de nevasta. le a spus da, ca sa nu le futa orgoliul fragil. le a raspuns la te iubesc din acelasi motiv. lumea ei nu s ar fi schimbat radical daca ar fi devenit oficiala. venea acasa tot cand avea chef si pleca tot pe nepusa masa. le a spus da, doar ca sa vada cat de departe o pot duce doua litere. nu foarte departe, aparent. toti au plecat. 

si au plecat atat benevol, cat si alungati. dar m., tragand linie, i a inventariat la rece, in stilul propriu. si sunt toti o gasca de ratati care n au stiut cum sa si gestioneze indulgenta si anduranta, oh, atat de rare, ale unei femei. 

n. era o proasta nehotarata. a abandonat o facultate de viitor pentru ca i placeau insectele. din care, daca n ai un kil, n ai ce pune pe masa. a. era o isterica care a vrut musai sa se marite. in egocentrimul ei, a uitat sa specifice ca plateste socrul toata cherhanaua. g. era o matahaloasa ajunsa aproape de limita superioara a vartsei eligibile pentru mariaj. si a pus gheara in prag. o. era o manipulatoare de prima clasa, sarmanta si cu un cod genetic 80% defect. 

mai, tipii aia chiar au descoperit niste comori, ce sa zicem

m. era suficient de desteapta insa sa priceapa ca un om nu se poate schimba decat temporar. nu avea pretentia ca dobitocii adanc indoctrinati se vor schimba radical, ci va vor pastra in suflet o parte din ea. asta inseamna ca o durea sa vada munca ei de ani de zile, sentimentele si toate ideile de libertianism ducandu se lin pe apa sambetei vreunei pizde distruse la creier. 

asta o durea. ca scoala, familie, si societate. sa se futa pe astea 3 concepte. 

cine era ea sa schimbe 10+ de ani de munca silnica, per total relatii, la un vagin trepanat, care nu te lasa sa dai buna ziua, daramite sa iesi la o bere?

m. probabil se va casatori tarziu. cand va fi foarte sigura ca nu va fi manipulata si nu o va face la randul ei. il va astepta cu masa pusa si zambet pe figura. pentru ca ea l a ales, si ea stie de ce. il va intreba in treacat, cat e de obosit, daca e bine. il va pupa inainte sa atipeasca cu un zambet pe fata. vor iesi la concerte, piese de teatru, filme, lansari de parasute, nu ca se plictisesc, ci ca sa discute ce cacat se petrece in jur. 

copiilor le va spune despre toleranta, si le va sataniza prostia. 

pentru ca m. a fost deja in patul multor barbati. singuri, divortati, intr o relatie, si nefericirea lor o dezgusta. totul poate fi foarte simplu. pe pricipiul cere si ti se va da. intraba si ti se va raspunde. nu i a iubit pe nici unul, doamne fereste, pentru ca, asa cum ziceam, intuitia ei e aproape inafailibila.

si cand va fi batrana si aproape ridata, va privi in jur cu satisfactie. ca ea a facut fix ce si a dorit, a luat din oameni fix ce a vrut, i a avertizat pe cat pot doua urechi surde sa o auda, si a trait exact cum a  considerat.

libera.

sursa

Sucker and insane

voi fi extrem de scurta astazi. pentru ca nu meriti mai mult. am crezut ca va fi altfel. exciting. rockstar life. dar mereu erai plecat, mereu aveai alte cacaturi de rezolvat. mereu alte proiecte, si chiar daca spuneai ca eu sunt cireasa de pe tort, sa mi fut una daca ma simteam asa. poti sa lingi cireasa intre jam sessions. no biggie. pot sa ma imbat la 12 ziua si fara tine. luna iunie sta marturie.

apoi nu mi ai raspuns la telefon pentru ca ai adormit cu ea. inainte de asta, ma distram singura cu fetele prin baruri, cautand motive sa ti fiu fidela. respingeam oportunitati si pretendenti pe banda. si desigur alcool gratis. proasta de mine.

apoi l am sunat pe EL. da, da, cum se simte ca pierzi in fata altuia?

apoi vine diva spunand cum iti gateste, iti alege asternuturi, te duce la medic, va luati impreuna pe vouchere casa si masina, apoi eu gasind in gunoi teste de sarcina foloste, desigur, negative, cercei prin baie si halate de casa in dulap.

si mi am dat seama. ca orice as face, ea iti va sufla in ceafa ca eu nu voi fi suficient de buna, si ma va indeparta. cum a si facut o, pretextand ca ti am lovit prietena. aliajul perfect. de doua tampite.

apoi mi ai zis ca o ceri de nevasta. si sa mor eu de mi a tresarit alt nerv in afara de trigemen, de ras.

vrei sa fii cocolosit. adulat. servit. pupat in pizda. pentru ca asta ai, fostul meu  drag, o mare pizda. in care simti nevoia sa fii perpetuu lins, exact cum face ea. te duce colo si colo, te slujeste. te pupa si in cur, de fapt. nu o sa tina mult asta. esti doar o ambitie, sa stii.

mi ai spus ca ti am deschis ochii? iubire, ai tai au fost de fapt mereu inchisi. sa nu cumva sa aflu peste 3 ani ca nu esti cu ea, ca te ai fript. atunci va fi cea mai mare muie pentru tine, si cel mai mare i told you so, desi n am avut inca ocazia sa ti scenarizez viitorul. pentru ca ai fost dement si nu cumva sa ti auda urechile fine dracu de vreo drama. ai inima sensibila.

intre timp, am sa beau pana am sa te uit. de fapt. pana am sa te iert.

pentru ca eu niciodata nu uit muismele.

si asta sa n o uiti tu.

Vitriol

esti rezidenta inimii reci ale mele
porti tocuri cui, te vad ca printr un vis
te vad cam vag, te ascunzi intre perdele
in timp ce ma scufund intr un abis

esti roza dulce fragezita in apus de soare
esti camp fragil si gratios de maci
esti fraga, zmeura si miere
esti puf de lebada si aripi de gandaci

esti pamatuf usor de papadie
si picaturi de roua condensate pe furis
esti viata, mare, esti atat de vie
esti primul strugur alb din ramuris

esti piele si dantela si un praf de perla
esti ham, curea, bici si catuse de alama
esti tremurat de vant si tril de mierla
esti impacare, despartire si oroare

esti dulce dimineata si iubesc in tine
ochii lenosi si trupul unduios
esti nemurire, esti durere si traire
cand sunt cu tine devin mai credincios

te strang de mana si ma doare n suflet
te trag de par si te sarut amar
te tin in brate si ma doare tare
te tin in suflet si esti un cosmar.