Viitor

iubitul meu este un barbat minunat. ii calca in picioare pe cei de dinainte prin insesi prezenta sa de spirit. nu mi cere mai nimic, ceea ce e absolut minunat, si e nu doar deosebit de amuzant si de inteligent-delicios, ci si foarte drept. nu ma impac 100% cu dreptatile lui, dar recunosc ca om ca el n am mai intalnit. asa, sa ma joace, sa ma provoace, sa ma incite si, din pacate, sa ma certe.

iubitul meu este un tip minunat, care stie sa spele,sa calce, sa gatesca, si sa evite demonii uleiului si ai caloriilor fara sens, sa faca patul si sa mearga la slujba pe un salariu extrem de mare, mereu la sala pentru a tine in frau poftele.

dar iubitul meu, din pacate, este familist.

eu sunt departe de acest concept.

eu il iubesc.

si el ma iubeste.

dar lui ii trebuie un pui de om sa l faca complet in aceasta viata, si eu nu sunt capabila sa
i ofer asa ceva.

iubitul meu este un om minunat, si n as renunta la el nici macar o secunda

pana mi aduc aminte ca, probabil, va trebui.

Prin spitale 2

m a miscat, de fapt ceva, pentru cam un minut, si nu, nu era drama celor internati. lacrimile lor discrete sau speranta ca noi, studentii la medicina vom ramane in tara. asta chiar m a facut sa rad intern, adica, de ce am face o?
teroarea mea erau gaurile. vedeti voi, fac practica pe sectia de dermato venerologie, si vad un kil de gauri de pe zi.

de ce vad gauri? din neglijenta. ulcere gambiere suprainfectate cu psudomonas sau piocianic, virand in culoare de la galben puroi pana la albastru voma, trecand prin verde putrezit. it's all there. gauri in carne vie cat 2 palme puse cap la cap, bandajate, vechi de peste 20 de ani. a cui vina o fi?

de ce vad gauri? din hazard. sunt oameni imobilizati la pat, cu gauri cat pumnul deasupra fundului, de la nemiscare. si gauri in talpi de la un lichen plan netratat la timp. nu au rude. a cui vina o fi?

de ce vad gauri? din indiferenta. peretii au gauri, sunt gauri langa chiuvete si in saltele, in gresie si tavan. a cui vina o fi?

de ce vad gauri? din speranta. ca cineva face bine, taind, excizand si cauterizand buba aia nemiloasa care ar putea sa ia viata. ca se deschid norii si bate raza sperantei peste tine si te ajuta cu inca niste ani. e o gaura dupa buba. al cui merit o fi?

e o mare gaura in sufletul meu, vazand atata mizerie umana in jur, atata boala si atata speranta, cand in loc de anamneza ti se relateaza ce le fac copii si nepotii, in alte tari. si trebuie sa ai daca nu empatia, macar rabdarea, de a i asculta pana la capat. a cui ingaduinta o fi?

gaurile ma scarbesc, si, mai presus de asta, ma sperie. sunt o lipsa de substanta, fie ea biologica sau emotionala.

intrucat n am ajuns la nivelul de medic real, inca, o sa tot dau peste gauri in viata mea de zi cu zi.

eu sunt una, si nu pot astupa atat.

puteti, va rog, sa nu va imbolnaviti?

si, atunci, al cui merit o fi?

Nu stiam

se intampla atat de multe rahaturi in lume, ca mi e destul de greu sa le urmaresc pe toate. o sa incerc sa fac o sinteza de chestii care ma enerveaza, de ce, iar concluzia o voi baga la final.

se tot povesteste de 100 de mii de ani, de ambele parti, de alaptatul in public. concluzia maselor: 1. e scarbos. 2. fac ce vreau, ca tzatzele pt asta au fost facute.

rezultatul meditatiei? 1. e scarbos.

ai o tzatza mare, umflata, si neutilizabila sexual. ai dat deja nastere unei fapturi care te seaca de puteri, nu te poti reproduce inca, nu ne interesezi, nu esti futabila. invata sa traiesti cu ideea ca pt inca 3-4 ani, vei fi doar o tipa incercanata*, grasa, irascibila, nedezirabila sexual, decat pt ala care ti a plantat o in prima instanta. nu inteleg pentru ce lupti. e natural, desigur, la fel de natural ca toplessul meu, dar, vezi tu, nu intelegi diferenta subtila de target. vor fi intotdeauna mult mai multi cei care vor sa se reproduca aka cauta tzatze mari si goale de lapte, decat cei care au deja acest 'privilegiu'. menirea ta pe pamant s a incheiat, si orice idee care te ridica n slavi ca faci ceva normal doar iti va hrani egoul dezumflat de vergeturile aferente. barbatii vor sa se futa, nu sa creasca copii. nu redu lumea la conceptia ta bombardata de progesteron.

se tot povesteste de interzicerea costumului de baie cu draperie, burkini, in franta. concluzia maselor: 1. nu i poti interzice un om sa si traiasca viata cum considera, conform educatiei si religiei primite. 2. e un simbol de opresiune, misoginism, iar noi, intr o tara vest europeana, nu toleram asa ceva.

rezultatul meditatiei? 2. opresiune, fanatism, bla bla.

esti provenita dintr o tara profund religioasa, unde sexul e un pacat capital, unde a fi femeie e de cacat, unde parerea ta e valorificata zero, unde tu, ca femeie, trebuie sa ai grija pe strada sa nu cumva sa fii prea aratoasa/provocatoare/frumoasa/imbracata indecent?

welcome to romania. and also, muslim contries. maybe india. maybe. sa fii invatata de cand esti nascuta ca vei fi o casnica, incubator de copii, supusa barbatului, ca nu ai voie sa votezi, sa conduci, ca in momentele de relaxare te vei imbraca tot intr un covor, ca esti o proprietate schimbata contra unei sume de bani, a unui echilibru de putere, a unei aliante, ar trebui nu doar sa ti ridice nu doar semne de intrebare, ci si simptome de rage ( manie, nu mania). pai, avand atata putere in jurul cromozomului tau dublu xx, si sa accepti ceea ce un y predispus la toate bolile lumii, vezi hemofilia, hotaraste in numele tau e un semn de profunda trauma psihica. asta fac barbatii.

iti spun ca nu poti, ca n ai voie, ca 'nu se cade', ca nu 'asa trebuie', ca e pacat, si alte mizerii pe tema asta.

da ce ar fi sa ma intrbi direct pe mine ce vreau.

ah, n am voie sa fiu intrebata, nu contez, aparent.

cred cu tarie ca femeile alea nu si doresc sa traiasca asa cum o fac.

si cred ca am inteles ca sunt o tipa feminista. nu extrema, nu. nu consider toti barbatii inferiori, sau tembeli, sau rai, ca au doar intentii ascunse si rau in sange.

cred in egalitate. egalitatea desigur nu se masoara in forta fizica, nu fi naiv.

am inteles ca daca e nevoie de o schimbare, sa inceapa cu tine.

si de asta i am taiat o lui tata, odata. demult, si din scurt, cand incepuse ca ' tu nu stii sa...'. ba stiam.

si am putut.

* cunosc si gagici superbe, proaspat mame, care nu doar ca nu se complac, ci sunt si active social. io vorbesc de mmmmmmmmmmmarea majoritate.

In spitale

m am tinut destul de departe de spitale, pentru ca pute in ele. deschizi un frigider, si zici a dat o bomba biologica acolo, totul e putrezit, coscovit, nearesit, pentru ca, deh, curentul e boala primordiala a romanului.

m am tinut departe de ele pentru ca simt compulsiv nevoia de a ma spala pe maini, si e  departe de administratie sa mi puna la indemana in bai publice macar o coaja de sapun, o granula de detergent, o picatura de surfactant.

asa ca le am ocolit cu o scarba aroganta, stand chiar mai putin decat imi cerea curricula, privind cu mila si curiozitate niste cazuri mai mult sau mai putin interesante. mai nimic nu mi pare medical relevant. nici macar la raionul cancere n a fost nimic interesant. nu exista nimeni in faza terminala. i am cerut profului un caz spectaculos, si si a pus mainile la fata, cu inca vreo 10 colegi, concomitent, de cat de cinica pot fi sa fi cerut asa ceva. se intampla sa vreau sa vad ce drq e asa nasol in medicina. si inginerii isi smulg parul din cap de ce ineptii pot scrie ca linii de cod colegii lor. ah,, medicii se joaca cu vieti. dar cine a inventat expresia ' a te juca'? cineva chiar mai cinic decat mine, aparent.

prin urmare, dintre toate spitalele carora le bat culoarele din 2009 incoace, mai nimic nu mi a captat atentia. nici dureri canceroase, calculi biliari, renali, femei in travaliu, idem nou nascuti, adolescente mancate de cosuri. adenoame de prostata, hernii inghinale, copii cu febra 40 sau hiv, hepatite, rujeole, caderi de la balcon sau tentative de suicid. nimic, nimic, nimic.

absolut nimic nu ma misca. nu vad miracolul de a salva o viata pe nicaieri, vad doar sansa de a fi un bun profesionist si a ti exercita cunostintele pe teren. a pune in aplicare ce ai invatat timp de 10 ani, cu o marja de eroare care se intampla sa insemne moarte. big deal.

ma fascineaza schizofreniile, sociopatiile, bipolaritatea. mi au placut lamele interpretate profesionist, din nefericire pentru pacienti, cu diagnosticul de carcinom.

acum, vazand ca nu mi pasa de adulti, cu atat mai putin de copii, si chiar si mai putin de chinurile unor moshi, ma intreb daca nu cumva trebuia sa repar labutze strivite de la niste catzei pe care nu i voia nimeni.

traiesc cu acest blestem asupra capului, de a fi medic de oameni, si a avea mai multa empatie fata de animale.

macar alea iti sunt recunoscatoare.

It's all good, as shitty as it may sound

aceasta a doua facultate mi-a mancat si ultimul lob de ficat functional, vreo 4 luni, dormeam in fundeni, la propriu. pe de alta parte, mi a crescut cu 5% aroganta. nu ca nu stiam multe si inainte, dar acum stiu multe despre si mai multe, si cu baza si mai stiintifica.

pentru ca prima mea facultate a fost un esec, mai mult sau mai putin. am ajuns la concluzia ca lumea prefera sa faca orice in afara sa si repare dintii. varuiesc, isi iau tzoale care se deshira a doua zi, isi umplu cosul cu kile de rosii pe care nu le vor manca niciodata, merg la filme infecte dupa care as iesi la jumate de ora, arunca banii pe blinguri ieftine de tinichea si merg la festivaluri de muzica unde stau folcloric in namol. sa nu vorbesc de faptul ca merg la bulgari. merg la bulgari, cwaie!

le pute gura de la un metru, stau cu placa de 3 degete pe dinti, sangereaza cand zambesc si stau umflati de antibiotice under the counter, doar sa nu. m am saturat de simandicosi cu aere perfecte de perfect impliniti profesional, cand eu stiu ca cu gura aia tip wc vor pupa un partener sau, mai rau, vor face un oral. sa nu ti bagi streptococii in vaginul meu, palite ar focul!

asa ca m am reorientat. 

deci, fiind inca studenta, cum, in gluma, spuneam acu vreo 9 ani, printr a 12a, mi am luat un job de vara. lucrez mult, 10 ore pe zi, cu public feminin si e rasu-plansu. 

sa va explic. 

stiam de mult ca femeile sunt complexate de cum arata... dar mi am luat o dita palma in muie cand am vazut ce fel de femei sunt complexate de cum arata. mereu am crezut ca doar alea super grase si slinoase care nu se machiaza ar trebui sa se simta rusinate de faptul ca nu incearca. dar astea sunt femei atat de frumoase, blande, slabe, inteligente, haioase, bune la suflet, darnice. si stii ce le complexeaza? n o sa ghicesti.

celulita. 

trag de ele si de niste aripioare semi existente, si tin diete care mai de care mai elaborate, cu sfintenie urmand sfaturile a N nutritionisti, mergand la sala si pierzand si cu mine cam o ora jumate de cateva ori pe saptamana.

pentru niste afurisite de gropi pe buci. 

cui plm ii pasa de 4 gropite pe buci cand le am auzit vorbind, fiind naturale si dezinvolte, cu pasiune despre ce fac, fie ca dansau, mergeau la birou sau decorau case. cresc copii, alearga intre soacre, isi ajuta iubitii sau sotii, isi fac timp pentru ele la mine in salon. 

erau mult mai castigate daca mergeau la o prietena sa joace septica la 3 pahare de vin, sau mergeau la o plaja, sau stateau acasa si holbau ochii pe net la retete. multe stiu sa gateasca foarte misto, dar in nici un domeniu nu te opresti din invatat.

sunt atat de naiv de bune fetele astea, sa creada ca niste vibratii le face mai slabe. ca niste lungimi de unda si niste grade in plus, in afara unui pahar roze, le vor face mai usoare, incat imi pare si rau ca nu le voi putea urmari viata de acum incolo. 

for the record, pe mine, known fact, m a complexat mereu burta. am o coloana super scobita, stau cu fundul prea inapoi, si par mai grasa decat sunt. asa ca ce am facut pentru a remedia problema?

exact, fuckers, mi am tras pierce in buric. sa moara dusmanii, se stie!

Jurnalul unui Adam - Fake

de anu trecut de la ziua mea, da, zodia germeni, logic, am proiectat, ce i drept, destul de rar, un jurnal adevarat de barbat. cu tot ceea ce inseamna acesta, de la mici scapari sentimentale, pana la scenarii destul de explicit sexuale. mizeria la care tocmai de am dat scroll de 5 ori si am ajuns abia in februarie - am scris asta in martie, la nervi- si-o arde 'ADAM'. baby, adam nu e asta.

si, baby, nu vei fi niciodata adam, oricate gagici te vor shareui si oricate doamne de varsta a 10a, sufleteste, se vor identifica cu tine. adam nu e radu f.  adam nu e otrava. adam e raw. e un barbat care scrie pentru barbati, prin degetele unei femei care va intelege pe fiecare mai mult decat va intelegeti voi. adam regeta. dar cu doza sa de logica. iubeste, cu doza sa de scepticism. te fute. dar cu doza sa de contraceptie. sa nu bagam sentimentele in banal pentru un milion de view uri.

cu alte cuvinte, domnul adam, 23 de ani, preocupat de misterul feminin, las o moale. misterul feminin nu exista decat pentru gagicile care nu stiu sa se exprime in vreun fel, sa flirteze, zambeasca, sau futa. si o ard misterios pentru ca nu vor sa se lege la cap cu mai mult, si citesc lacrimand, alineat dupa, de ce le a parasit unu.

hai sa va zica adam, ala real, fetelor, ca sunteti proaste. cu inteligenta emotionala la pamant. si ca mizeriile astea de barbati de se fac ca va inteleg, scot pizde siliconate si buzate in oras din banii de pe traficul vostru. sau, poate deosebit de urate, spumant de urate, dar atat de degajate incat ai vrea si tu sa incerci sa porti mizeriile in care se imbraca. sau sa asculti mizeriile pe care le asculta. sau sa citesti mizeriile pe care le citesc. ah, nu citesti? fuck my argument then.

hai sa mai citim mizerii, pentru ca, plm, cineva ne intelege. nici cat negru sub unghia aia pusa la salon, de fapt.

exact... nu...si il doare in pula. ii va durea in pula.

EU SUNT ADAM.

si daca e greu sa ma inghititi, ghinion.

partea buna e ca macar nu am falus, ca restul care va face sa il sugeti.

Cea mai intrebare

aia in genunchi sunt eu, cautand motivatie si diamante. sa purcedem, zic.


anul asta tre'sa merg la 5 nunti. una, daca era sa fiu single, pentru ca restul de 4 vin prin tranzitivitate. odata cu cuplul, vin banii dusi pe apa sambetei.

barbatii, cand se hotarasc sa si o tina in pantalonii doar uneia pentru forever and ever, ii pun EI o intrebare vitala. o stiti. e replica aia de ma face sa vomit intern, de parca nu m as prinde far' de cuvinte, cand imi strecoara stangaci inelul pe inelarul drept.il iert, si eu sunt la prima incercare.

de fapt, la a 5a, daca e sa o luam matematic. sunt foarte matematica in timpul liber.

m au cerut iubiti in lung si amanti in lat de nevasta si le am zis tare, raspicat, gafaind si orgasmand, ca da, i as  lua la o tura perpetua. pentru ca, vezi doamne, in momentele alea ii iubeam, ma credeam in stare sa le promit, si, din pacate, simteam ca m as fi tinut de cuvant. lectie de viata, niciodata sa nu te gandesti la maritis post-sex, post tequilla si post dans. pentru ca fiecare in parte dureaza 5 minute, dar mariaj e pe viata.

dar divaghez. si baietii aia de 20-30 de ani ma intrebau candid,  daca nu vreau sa.

oho, ba voiam. si inca cum. sunt o iubita super misto, fac curat, gatesc, arat ca'n visele porno, si invart cearceafurile cu nimic mai prejos. m ai vrea de nevasta, intreaba i pe aia de i tot mentionez pe aici pe blog daca n u i asa.

problema mea intervine in momentul de mijloc al casatoriei. ca te intreaba o matusa, o bunica sau o mama cand le gratulezi cu un nepot de mai stiu eu ce grad, viata, perfect normal si barfitoresc-expectativ. in momentul cand domnul sotz isi va manifesta o dorinta arzatoare de a ma transforma din sotie, amanta, iubita sexy, in mama cu program de sters scuipatul de pe haine si dus la gradinita, am o problema.

parca, daca nu ma insel, m ai cerut de nevasta. nu de vas purtator, nu de alaptatoare, nu femeie de serviciu la scutece, voma si urlete isterice, de cauza necunoscuta. nu de supraveghetor de teme si avion cu motor de mar ras sau cereale cu lapte.

nu m ai cerut sa mi sacrific corpul cam un an, daca am noroc sa am motivatie de sport, pe altarul vergeturilor, al scurgerilor in sutienele mele de satin, al diurezei si scutecelor de adult,cearcanelor si izolarii de lume.

mi se pare ca m ai cerut de nevasta, si nevasta inseamna, dupa mine, cu totul altceva.

prin urmare, ori ma ceri cu tot tacamul deprimant de viitor, caz in care voi raspunde raspicat nu, ori ma ceri, ca la carte, de nevasta, si doar atat.

nevasta nu inseamna mama.

ori le combini in exprimare, ori get the fuck out.

ah, si daca le combini, tot NU va fi raspunsul. cine drq vrea sa stearga ckt cativa ani buni, in loc sa bea coktailuri la therme?

Pierdut

in noptile alea in care dormeam calda langa tine era liniste. cald in calorifer, miros de pomelo in aer, o cola-zero- rasufla pe sub pat. un sufletel rasufla obosit, protector, langa mine. prin somn intindea bratul, ma cuprindea puternic si ma tragea langa el, maraind un pic a 'de ce esti la 3 kilometri de mine, locul tau e aici!'.

ma gandeam zilele trecute la cat de mult si de disperat, si de nestapanit l-am iubit pe (guess who?). enorm. am suferit ca un catar luni intregi, ani poate, nu stiu, cred ca ma amageam ca mi a trecut. mi am scos intre timp din cap ideea ca voi mai gasi ceva similar viata asta, parea hopeless si inutil, asa ca am asezat o pe raft, la prafuit. ce nu stii nu te poate rani.

si apoi a venit el. si a fost atat de bine. mie nu mi placeau unele cluburi. am mers in ele. nu mi placeau anumite spirtoase. le am tolerat cu placere. nu frecventam mamaia din principiu. abia astept un rasarait pe kudos. am reusit sa vedem un singur serial, spre deosebire de alte dati, cand pierdeam weekenduri intregi in casa, crescandu ne soldurile cu pizza si cartofi prajiti. ieseam la date-uri si se mira lumea ca inca facem asta, si in definitiv, de ce nu. am descoperit localuri noi, strazi noi, hobbiuri noi. nici iarna nu ma enerva la fel de tare, nici vara n o asteptam cu atat entuziasm (vorbesc prostii, nu ma crede, summer rulz 4eva!)

e departe. si e frumos si ii cald, cum ii e si acasa. e lumina, si roua, e rapita si liniste. e salbatic, vast, verde, si atat de departe.

data viitoare o sa ma duc si eu cu el, sa mi impletesc cununite de rapite italiene, sa ma tavalesc prin lanurile alea pe 1 metru patrat pana mi patez rochiile, sa ma pup cu el pe un deal strain, si sa fac poze macro.

nu-mi convine deloc sa stau singura, ma simt pierduta fara el. dar imi place dependenta asta. n as schimba o pentru nimic. ce exista atunci, candva, demult, pare atat de superficial si insignifiant. nu inseamna ca nu respect toate relatiile reale. - pe ei, eventual nu ii respect, ca mi au dat si motive -

ei, deci, pana una alta, dragostea vietii mele haladuieste intre o florenta urbana si o vale rurala, respirand aer strain, slava cerului ca nu are alergii.

daoaaamne, sa nu mi se piarda prin vreun bistro p-acolo, sa nu l mai gasesc...

Despre sociopati

am facut in viata niste alegeri decente, precum si unele extrem de proaste. exceptand faptul ca cele 3+ relatii ale mele n au dus decat la concluzia ca dobitocii vor fi dobitoci si peste ani, am avut niste aventuri obositoare, de doua ori chiar, cu niste sociopati. diferiti. de ce sa fii inteligenta, la urma urmei, daca nu ti iei vreo doua n bot, de control? sa te tina cu picioarele pe pamant.

desi dupa primul, pe care l am identificat cu destul de multa greutate, data fiind vina pe care mi o imaginam si asumam pentru esecul balciului, imi vine sa ma dau de pereti ca nu m am invatat cu totul si m am bagat cu capul inainte in al doilea.

punctele comune au fost clasice. un sarm social deosebit, un apetit sexual putin spre deviant, si foarte, foarte multe acuze. eu eram cea perpetuu vinovata cand ceva nu mergea. ori ca era bagajul meu de barbati, ori felul meu  de a gandi, mereu mi se cerea sa mi indoi ceea ce stiam sau credeam, in baza unor false argumente semi pertinente. baietii se pricepeau la argumente. si eu, si de aici, o mie si una de scantei. inca nu ma abandonasem atat de final incat sa le cedez cu totul.

mi am sustinut terenul in fata prea multor adversitati. dea, ma inseli. dea, ma minti. dea, esti agresiva. dea, nu esti diplomata.

si, stii ceva? pentru cam 5 ore, le dadeam dreptate. proasta am fost.

venea unu la mine si mi spunea ca o parasuta agata prin cismigiu cu rimelul intins, cu 15 kile in plus fata de limita admisa la carnaval e inofensiva pentru mine, in timp ce un prieten din 2008 e total nociv, si vrea sa ma futa desi nu se uitase in niciun fel deplasat, macar, la mine.

venea unu la mine si mi spunea ca ma iubeste profund. in timp ce isi furisa tarfa departe de ochii mei, pretextand ca munceste - masina nu era acolo-, ca inregistreaza -masina nu era acolo-, si ca e acasa -masina nu era acolo.

imi zambeau larg si mi spuneau ca eu sunt de vina, ca nimic nu merge pentru ca eu nu inteleg, ca eu vreau sa i schimb si vreau sa ma impun. si i am intrebat... din toti cei 1000 de barbati cu care spuneau ca as fi avut de a face, cum se explica ca nu am avut probleme de limite si de intelegere a spatiului personal, a orelor si numarului telefoanelor, si, mai ales, a numarului fostilor, decat cu voi, psihopatilor?

e deosebit de greu sa le faci fata. am avut pretentia ca sunt puternica, dar nu suficient cat sa ma aduc singura in pragul nebuniei si lacrimilor fara valoare.

primul a plecat amenintandu ma cu politia. de parca ar fi venit vreodata. ii multumesc pentru faptul ca mi a arata ce inseamna un bluff facut de un sociopat. atunci nu i am facut neaparat fata. doi ani mai tarziu, al doilea ma ameninta cu duba maro. am stat semeata si sfidatoare in fata lui, pentru ca stiam deja finalitatea flasca, precum penisul lui, a amenintarii. desigur, nu s a intamplat nimic, in afara de un scandal domestic.

acum, unul din ei repeta pentru a 100 a oara facultatea, rugandu se la zeul dietelor sa i dea inapoi zeita blonda si apetisanta de care s a indragostit. si copilul mort la 6 luni de sarcina. probabil. zic si eu, care, desi l am cunoscut prea putin, stiu cat de superficial e. incredearea sa in sine e la pamant. ma-sa la parasit cand era mic si, ramanand doar cu tac'su, n are incredere in femele nici cat un varf de ac. bine, are incredere in alea care i se supun. eu n am reusit sa i dau satisfactie.

celalalt se lupta cu o voce comuna cu pretentii de x factor, vezi sa nu, si geloziile pasiv agresive ale celei in care are increderea suprema. a semanat in jur doar impresii, din pacate, pentru argumentul meu, persistente. nimeni n o sa l creada prea curand ca e sarit de pe fix. desi fosta lui ma avertizase, indirect, cei drept, el relatandu mi convorbirea dintre ei, ca e nebun. mi s a facut concomitent scarba de mine ca i l am vrut, si mila de ea, ca l a suportat. sper sa ne fie amandurora mai bine.

are obiceiul sa sune fete in miez de noapte, seducandu le ca sunt minunate, unice, irepetabile, ca vrea neaparat sa le iubeasca si sa le faca un copil, dupa care barfeste ca o tzatza ca de fapt, vezi doamne, ea era aia care se grabea ca fata mare la maritat si shmotru casnic si uter gravid. asa a zis de mine. pentru ca e atat de nesimtit si lipsit de imaginatie, ca sa nu mai vorbim de demnitate. poate de asta el creste intruna in ani, in timp ce gagicile pe care le agata stagneaza pe la 18-22. pentru ca doar alea s atat de necoapte la cap incat sa-l mai creada.

sociopatii nu vor fi si nu pot fi staviliti usor. se insinueaza pe sub pielea ta prin complimente si adulatii, te privesc fix in ochi si te mint ca la carnaval. iti portretizeaza o lume ideala pe care o tot amana din lipsa de timp sau chef, facandu te sa speri, loop dupa loop, la altceva.

sociopatii nu au decat forma fizica. psihicul lor e grav avariat de probleme familiale, lipsa de incredere in sine derivata din incidente din copilarie. iti vor spune povesti cu care te poti identifica usor, dar nu au empatie pentru problemele tale.

sociopatii te vor face mereu sa crezi ca e vina. ca tu esti aia proasta, inchisa la minte, neintelegatoare si nedispusa la compromis, cand, in realitate, ei sunt cei care indoaie zilnicul dupa propriul lor plac.

sociopatii au sarm. sexual. glume.

dar, la sfarsitul zilei, au nevoie sa foloseasca pe cineva pe post de perna.

si, sincer, proasta sa fii daca i te oferi.

Melodiile lor

cine a fost mai intai? vlad sau alex?

vlad.  chilian- zece. https://www.youtube.com/watch?v=DQbv1HS47qs
cand m am desparit de el, la 18 ani, aveam un imens gol in suflet. pentru ca stiam ca viata mea nu va fi fost alaturi de el. nu era prost, urat, eram eu prea wild.

alex. eagle-eye cherry- save tonighit. https://www.youtube.com/watch?v=zHxnm1-gVS4. l am iubit de aproape m a omorat. asta era piesa noastra. apoi iris- baby. https://www.youtube.com/watch?v=jH_bgVU3X5Q. apoi vanatoarea regala. https://www.youtube.com/watch?v=PASfjWpxi94. pentru ca femeile s mereu cele mai tari. n are ce sa ne doara.

fling. stereophonics- indian summer. https://www.youtube.com/watch?v=qcguxHc4hiU. a durat fix ca in piesa, o vara, dar de futut la cap, ma futu pt eternitate. bou om, dumnezeule.

cosmin. queen- don t stop me now. https://www.youtube.com/watch?v=OPx-nUqLMtc. pentru ca eram invincibila. eu, nu noi.

radu. prada de razboi. https://www.youtube.com/watch?v=teFc0AeZxgE nu ca i a pasat de mine, dar din nesimtire, se pierde bunul din casa.

b. orice mix. merge tot. blana pana dimineata. oakheart, jack, rstandard,iar restul il pastrez pt mine. cum ar veni, https://www.youtube.com/watch?v=HFpGBQbTMlo

Jurnalul lui Adam - Delia 1

n am sa inteleg in viata asta multe chestii. de ce nu ma apuc niciodata de invatat la timp, de ce exceptia confirma regula, de ce unii se dau cu saniuta si unora le place soriciul, de ce femeile cu verigheta se transforma radical, de ce au trebuit sa moara atatia copii.

si nu am sa inteleg, printre lucruri mai importante decat de ce unii n-au invatat sa decline sau conjuge pana la 20 de ani, de ce femeile, cu precadere, stau in relatii abuzive.

am auzit de cateva ori argumente slabe, de genul ca nu am unde sa ma duc, ca nu e loc la centru, ca n am pe nimeni pe lume, ca a amenintat ca ma omoara. totul se pedepseste, iar monstruozitatea infecta a unuia care imparte pumni si picioare ca la sala de lupte, aceasta flegma pe obrazul nostru, cu atat mai mult.

abuzul sexual, iarasi. sa stai ani intregi cu frica ca nu cumva sa se deschida usa sa vina unchiul ala slinos sa te atinga ma ingheata in perplexitate.

iar radacina... filetul cel mai fin poate al rusinii colective masculine, apogeul alunecos al parsiveniei, este abuzul psihic.

era colega cu mine pe la facultate....sau poate la liceu, cine mai stie... statea intr un colt (da, era facultate) si butona rapace telefonul, schimband 5 nuante de rosu pe fata, 4 frecvente de vibratie de buza si cateva tentative reusite de a nu bushi in plans. pleca prima, grabita, cu ochii in telefon, mai sa intre in scaune, nu preda niciodata nimic la timp, lipsea mult si lua numai 6. ei, acu, nici eu nu eram super performant academic, dar ea... departe era de portretul nimfei care se cocota la miezul noptii pe servetele, tocuri, sau in vreo poala. pur si simplu, lipsea.

nu stiam nimic de ea, si era mult prea introvertita sa incerc macar. vanatai n am vazut niciodata, nici umflaturi, nici nu se retragea dureros cand o bateai pe spate sau o strangeai de mana. zambea sincer, temator, mai facea glume, dar fix cand se dezmortea, in virtutea starii de spirit, se scuza vioi si se cufunda in butonat iar.

l am vazut de cateva ori. inalt, barbos, elegant. imi venea sa l imprastii pe pereti si sa l mangai nitel cu un contraunghi pe ochi. fata era pur si simplu topita n papuci dupa dobitocul ala, strangand la piept si bratul lui si telefonul, iar el se uita cu scarba deasupra capului ei in jur, suflandu si superioritatea stupida peste etaj. calca-l-ar un tir plin de acid sulfuric pe mucosul ala impertinent.

altruismul nu ma lovise intr-atat, in schimb, curiozitatea, da. femeia aia trebuia scoasa de acolo, rapid, urgent, aventuros. nu i vina mea ca am citit foarte mult in copilarie.

asa ca am chemat o la un suc. normal, m a refuzat. am insistat. refuz iar. stiam ca mizerabilul ala o perpeleste pe focii geloziei, si ca doar orgoliul lui ranit de o femeie nesupusa l va infrange. asa ca am jucat si eu murdar. ii trimiteam sms uri flirty, alintand o din senin cu frumoaso, ii spuneam ca a fost o dulce sa ma ajute cu nush ce curs, ii promiteam cafele dulci ca zambetul ei. la cele mai nepotrivite ore. odata si-odata, mizerabilul va face scandal si va pleca.

negresit, o saptamana mai tarziu, ma suna, urland isteric la mine ca i am gonit fat frumosul. stau rabdator sa o ascult cum isi desearta copaia de frustrari pe mine, imi cer politicos scuze, o mai ascult cateva fraze, si inchidem. o priveam pe furis a doua zi, partial trista, partial alerta.

lucrurile s-au ameliorat ulterior. chiar am discutat fata in fata, cu cate o bere. i am spus ca-mi venea sa o scutur putin sa i treaca gargaunii,si mi improsca jeturi de fum mentolat in reprize de ras.

era misto gagica. scapase de poveri pe cap

iar cateva luni mai tarziu...