Cuvinte imprastiate

...imprastiate printre foile sesiunii,cursurilor si laboratoarelor.Printre aburii tigarilor din ce in ce mai tari si mai multe, printre urletele indreptate asupra Lui, printre buclele Ei, printre asternuturi si pahare goale de vin, am pierdut multe cuvinte.
Azi sunt serioasa,pe cat de serioasa pot fi eu. Am 24 de ore de bacau si imi vine sa ma arunc de la 2.
Totul e mic,inchis si neaerisit,apocaliptic si medieval.
Am asteptat cu sufletul la gura 2 saptamani pentru un weekend sub soarele Vamii cu Ea, doar pentru a amana de nervii unei restante ceea ce promitea sa fie experienta anului.N-a fost sa fie,nu-i asa?
Nu imi gasesc locul, nimeni nu crede in depresiile mele, si something is missing.
Nici un hobby nu pot sa imi fac.Nu am ocupatie-voluntar, desi as putea sa ma apuc sa fisez medicamente.Daca as fi mai bronzata mi ar fi mai usor sa ma apuc,caci e atat de simplu sa dau vina pe pigmentarea creirului...
Nu iubesc suficient, nu iubesc corect, nu iubesc la timp.Ma pierd in detalii si in orgolii.Ma pierd in frustrari,reprosuri si ordinea dominatiei, complimente, mangaieri si saruturi.Si cei care se opresc sa ma culeaga din praf sunt refuzati, iar celor care trec pe langa mine le soptesc prea tarziu sa se intoarca.Sincer vreau sa fiu alta.Donez juma de creier.Stare de functionare,sinapse,neuroni,tot tacamul, la pachet cu o doza prea mare si -la mine- in plus de ratiune.
Impinge-ma te rog cu capul inainte si da-mi inapoi ce am aruncat cat colo: increderea in dezinteresul barbatilor si in bunele lor intentii.Imi lipsesc multe lucruri, desi ma bucur prea des de privilegiul de a-L avea langa mine cand fac ochi.Sau ochiuri.
Dracu o sa ma ia, scriu cu L mare, de parca ar fi Hristos.
Voiam sa iasa altceva decat o balta de self pitty si dejectii.Care daca au fost prea subtile aici, au fost sigur mazgalite pe servetelul demachiant cu aroma de lacrimi.
Apa si alcool...