Zece

De la asta a inceput totul...si parca a fost ieri...
Pentru ca a stiut sa-mi capteze atentia, sa-mi provoace vocabularul,sa-mi irite placut imaginatia.Pentru ca era un copil,pentru ca eram si eu,pentru ca era intrigant,pentru ca m-a lovit,pur si simplu.
Am sustinut,si inca o fac,faptul ca iubirea e o serie de reactii."chemistry".
Nu am mai avut randamentul ala cu nimeni.Eu pur si simplu l-am recunoscut din prima.S-a uitat in ochii mei semi-zambind,si am stiut ca il vreau pentru mine.Ciudat,acum realizez ca asta ar putea fi dragoste la prima vedere...Abia acum.Atat de tarziu...
Ce-am avut,ce-am pierdut,ce am,ce voi pierde.Stiu deja,e cuantificat si ordonat.Si cand ce am-mai mic,si nu prea egal cu ce am pierdut,si stiu ca am avut posibilitatea sa intorc destinul,dar nu am facut-o,nu-mi ramane decat sa ascult pana la saturatie acordurile lui,sa plang orice urma de lacrima si depresie,si sa imi reamintesc faptul ca sunt atat de puternica in exterior.
6?poveste...12?minciuna!36?probabil,caci inca numar un fatidic 13.
7...mai rezisti?te rog,rezista,si promit...
Cand ma pun in pielea lui,insa,chiar si subiectiv,realizez-desi la un nivel mai mic- cate regrete,neputinta si nervi am provocat.Si ca ,desi nu meritam nimic pe viitor,am primit prea multe.Abia acum ma urasc cu adevarat,caci mi-am clarificat mie faptele
Stii melodia aia care canta redundant la radio?
"i thought that we could just be friends,but things will never be the same again". Zau daca nu are un fundament real...